Yoon Suk-yeol
Yoon Suk Yeol (în coreeană 윤석열; n. , Seongbuk District(d), Seul, Coreea de Sud) este un politician sud-coreean și fost procuror care a fost cel de-al 13-lea președinte al Coreei de Sud, între 2022 și 2025, când a fost demis din funcție, precum și procuror general al Coreei de Sud între 2019 și 2021. A fost demis de Adunarea Națională în 2024, în urma decretării controversate a legii marțiale. Yoon a fost președintele cu cel mai scurt mandat ales direct din istoria democratică a Coreei de Sud.
Născut în Seul, Yoon a obținut licența și masterul în drept la Universitatea Națională din Seul. În calitate de șef al Parchetului Districtual Central din Seul, a jucat un rol-cheie în condamnarea foștilor președinți Park Geun-hye și Lee Myung-bak pentru abuz de putere[4][5][6]. În 2019, președintele Moon Jae-in l-a numit pe Yoon în funcția de procuror general al Coreei de Sud. Sub conducerea sa, Parchetul Suprem a desfășurat investigații controversate asupra lui Cho Kuk, o figură influentă în administrația Moon, care au dus la demisia acestuia din funcția de ministru al justiției[7][8]. Conflictele lui Yoon cu administrația Moon, înainte de demisia sa din funcția de procuror general în 2021, i-au consolidat imaginea de potențial candidat prezidențial în rândul alegătorilor conservatori.
În iunie 2021, Yoon și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2022. A aderat la Partidul Puterii Poporului (PPP) în luna iulie și a câștigat nominalizarea acestuia în noiembrie. Considerat un politician conservator și liberal din punct de vedere economic, Yoon a candidat pe o platformă care promitea dereglementarea economică și măsuri precum desființarea Ministerului Egalității de Gen și Familiei. L-a învins la limită pe candidatul Partidului Democrat, Lee Jae-myung(d), cu mai puțin de un punct procentual, la 9 martie 2022, și a preluat funcția de președinte la 10 mai, devenind primul președinte ales născut după încheierea luptelor din Războiul din Coreea. În timpul mandatului său, politica externă a lui Yoon a fost descrisă ca fiind mai agresivă față de Coreea de Nord și mai prietenoasă cu Japonia, comparativ cu președinții sud-coreeni anteriori. Modul în care a gestionat tragedia de Halloween din Seul în 2022[9] și criza medicală în curs a atras critici[10]. La alegerile parlamentare parțiale din 2024, partidul lui Yoon a suferit o înfrângere, ceea ce i-a slăbit puterea politică[11][12]. În timpul mandatului lui Yoon, Coreea de Sud a cunoscut un recul democratic și o tendință către autoritarism. A avut în mare parte cote scăzute de aprobare ca președinte și a fost descris ca un președinte lipsit de influență („lame duck”)[13].
La 3 decembrie 2024, Yoon a declarat legea marțială, pentru prima dată în Coreea de Sud de la dictatura militară a lui Chun Doo-hwan din 1980. Yoon a acuzat membrii Adunării Naționale că sprijină Coreea de Nord; cu toate acestea, a ridicat legea marțială după ce Adunarea a adoptat, câteva ore mai târziu, o moțiune de urgență care anula declarația[14]. În contextul unor critici răspândite și al protestelor în masă, a fost introdusă o moțiune de demitere împotriva lui Yoon în ziua următoare[15], însă aceasta nu a întrunit cele 200 de voturi necesare pentru a fi adoptată[16][17][18]. A fost în cele din urmă demis și suspendat din funcția prezidențială printr-un al doilea vot, la zece zile distanță, cu 204 voturi pentru, inclusiv 12 din partea propriului său partid[19]. Yoon a devenit ulterior primul președinte în exercițiu din istoria Coreei de Sud împotriva căruia a fost emis un mandat de arestare și, în ianuarie 2025, primul care a fost arestat și încarcerat[20][21]. În prezent, Yoon este anchetat pentru conducerea unei insurecții și ar putea fi condamnat la pedeapsa cu moartea, dacă va fi găsit vinovat[22]. La 4 aprilie 2025, Curtea Constituțională a confirmat în unanimitate demiterea lui Yoon de către Adunarea Națională, punând capăt oficial președinției sale[23].
La 16 mai 2025, Yoon și-a anunțat plecarea din Partidul Puterii Poporului (PPP), pe fondul rezultatelor slabe în sondaje ale candidatului PPP la alegerile anticipate, care i-au determinat pe liderii partidului să îi ceară retragerea[24].
Biografie
[modificare | modificare sursă]
Yoon s-a născut în 1960 în cartierul Bomun-dong, districtul Seongbuk, Seul[25], și a crescut în Yeonhui-dong, districtul Seodaemun[26][27]. Tatăl său, Yoon Ki-jung, originar din Nonsan(d)[28], a fost profesor emerit de economie la Universitatea Yonsei și membru titular al Academiei Naționale de Științe a Republicii Coreea[26]. Mama sa, Choi Seong-ja, născută în Gangneung, a fost lector la Universitatea de Femei Ewha, funcție pe care a părăsit-o după căsătorie[26].
Yoon a urmat cursurile Școlii Primare Daegwang și ale Școlii Generale Joongrang, transferându-se ulterior la Școala Generală Choongam după terminarea clasei a opta. După ce a absolvit Liceul Choongam[29], a studiat dreptul la Universitatea Națională din Seul, unde a obținut o diplomă de licență în drept în 1983 și un master în drept în 1988[30]. La scurt timp după Revolta de la Gwangju, Yoon și câțiva colegi au organizat un proces simulat, în care el a jucat rolul procurorului, cerând pedeapsa cu moartea pentru președintele Chun Doo-hwan[26][31]. Temându-se de arestare pentru implicarea sa în acel proces fictiv, Yoon a fugit în provincia Gangwon-do[32][31].
Yoon a fost scutit în 1982 de serviciul militar național din cauza anisometropiei (afecțiune a vederii)[33]. Ulterior, Yoon a declarat că, din cauza acestei afecțiuni, nu a putut obține permisul de conducere[33]. După ce a promovat prima parte a examenului de admitere în barou în al patrulea an de facultate, Yoon a continuat să încerce să treacă a doua parte timp de următorii nouă ani[26][31]. A reușit în cele din urmă să promoveze examenul în 1991[26][29][31][34][27], fiind astfel inclus în aceeași promoție cu deputatul Partidului Democrat și ministrul justiției Park Beom-kye[26].
Cariera de procuror
[modificare | modificare sursă]Începutul carierei
[modificare | modificare sursă]Yoon și-a început cariera la Parchetul din Daegu în 1994[26][29][31][34][27]. A condus Secția Specială și Departamentul de Investigații Centrale, ambele specializate în cazuri de corupție.[25] În 1999, l-a arestat pe comisarul adjunct Park Hui-won, implicat în acte de corupție[35][27], în ciuda opoziției puternice venite din partea unor oficiali din guvernul lui Kim Dae-jung[26].
În ianuarie 2002, Yoon a lucrat pentru o scurtă perioadă ca avocat la firma Bae, Kim & Lee, dar a renunțat, considerând că funcția nu i se potrivea[27]. După revenirea sa în funcția de procuror, i-a anchetat pe susținătorii lui Roh Moo-hyun, precum Ahn Hee-jung și Kang Keum-won[26]. În 2006, l-a arestat pe Chung Mong-koo(d) pentru implicarea acestuia într-un caz de fonduri secrete la Hyundai Motor Company[26][27]. În 2008, a făcut parte din echipa de anchetă independentă care a investigat incidentul BBK, legat de președintele Lee Myung-bak[26].
În 2013, Yoon a condus o echipă specială de anchetă care a investigat implicarea Serviciului Național de Informații (NIS) în scandalul manipulării opiniei publice din 2012. Yoon a cerut urmărirea penală a fostului director al NIS, Won Sei-hoon, pentru încălcarea Legii privind alegerile funcționarilor publici. De asemenea, l-a acuzat pe ministrul justiției Hwang Kyo-ahn(d) de influențarea anchetei sale[36]. Ca urmare, a fost retrogradat de la Parchetul din Seul la Parchetele de pe lângă Curțile de Apel din Daegu și Daejeon[37][36].
Ulterior, Yoon a devenit șeful echipei de investigații în cadrul procuraturii speciale conduse de Park Young-soo, care a anchetat acuzațiile din scandalul Choi Soon-sil din 2016, implicând-o pe Choi, pe vicepreședintele Samsung Lee Jae-yong și pe președinta de atunci Park Geun-hye, anchetă ce a condus la suspendarea din funcție a președintei în decembrie 2016[37].
La 19 mai 2017, noul președinte ales Moon Jae-in l-a numit pe Yoon în funcția de șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Central din Seul[34]. Sub conducerea sa, procuratura i-a pus sub acuzare pe doi foști președinți, Lee Myung-bak și Park Geun-hye, pe trei foști directori ai Serviciului Național de Informații (NIS), pe fostul președinte al Curții Supreme Yang Sung-tae, precum și peste 100 de alți foști oficiali și directori de companii[38]. Yoon a condus, de asemenea, o anchetă privind frauda contabilă de la Samsung[36].
Procuror general
[modificare | modificare sursă]
La 17 iunie 2019, Yoon a fost nominalizat pentru funcția de procuror general, înlocuindu-l pe Moon Moo-il[31][27][39]. Nominalizarea sa a fost salutată de Partidul Democrat aflat la guvernare și de Partidul pentru Democrație și Pace, însă a fost contestată de Partidul Coreei Libere și de Partidul Bareunmirae[40]. Partidul Justiție a rămas neutru[40]. La 16 iulie, Yoon a fost numit oficial în funcția de procuror general[41] și și-a început mandatul nouă zile mai târziu[42]. Președintele Moon i-a cerut să fie imparțial, subliniind că orice formă de corupție trebuie investigată cu strictețe, indiferent de domeniul administrației publice[42].
În timpul mandatului lui Yoon, Parchetul General a lansat anchete împotriva ministrului justiției Cho Kuk, implicat în diverse scandaluri[43]. Decizia sa de a-l ancheta pe Cho a fost bine primită de opoziția conservatoare, dar a fost condamnată de Partidul Democrat și de susținătorii acestuia[43][44][45].
După ce Choo Mi-ae a fost numită noua ministră a justiției, ea a luat măsuri împotriva mai multor procurori apropiați de Yoon[46][47]. Choo și-a motivat decizia prin faptul că Yoon nu a prezentat un plan de reorganizare pentru departamentul său, așa cum i se solicitase, însă această acțiune a fost percepută ca o represalii din partea Casei Albastre pentru urmărirea penală a lui Cho Kuk[48].
În aprilie 2020, parlamentarii Partidului Democrat l-au atacat din nou pe Yoon și i-au cerut demisia, după ce procuratura a început anchete privind încălcări ale legii electorale ce implicau atât politicieni ai partidului de guvernământ, cât și ai opoziției, precum și suspiciuni de fraudare a alegerilor pentru primăria orașului Ulsan din 2018, în favoarea primarului Song Cheol-ho, de către înalți consilieri de la Casa Albastră[49][50][51].
Politicienii din opoziție l-au acuzat și ei pe Yoon că a refuzat să percheziționeze Biserica lui Isus Shincheonji, acuzată că a contribuit la răspândirea COVID-19 în Coreea de Sud, după ce acesta ar fi primit sfaturi de la un șaman[52].
Suspendare și repunere în funcție
[modificare | modificare sursă]La 24 noiembrie 2020, ministra justiției Choo Mi-ae l-a suspendat pe Yoon din funcție, invocând presupuse încălcări de ordin etic, abuz de putere și interferențe în anchetele ce vizau asociați și membri ai familiei sale[53]. Yoon a contestat ordinul de suspendare printr-o cerere de ordonanță președințială, care a fost aprobată de Tribunalul Administrativ din Seul la 1 decembrie, suspendând temporar măsura[54][55]. La 16 decembrie, Ministerul Justiției a impus o suspendare de două luni asupra lui Yoon, acceptând patru dintre cele șase capete de acuzare majore pentru acțiuni disciplinare. Decizia a fost ulterior aprobată de președintele Moon[56]. Totuși, la 24 decembrie, în urma unei noi cereri depuse la Tribunalul Administrativ din Seul, suspendarea a fost anulată, instanța acceptând argumentul lui Yoon potrivit căruia procesul de suspendare a fost incorect[57].
Alegerile prezidențiale din 2022
[modificare | modificare sursă]Yoon a fost considerat un posibil candidat la alegerile prezidențiale din 2022 încă din urma controverselor legate de Cho Kuk, apărând ca un candidat important în sondajele de opinie privind alegerile generale cel puțin din ianuarie 2020[58][59]. Într-un sondaj realizat în ianuarie 2021, care includea toți potențialii candidați prezidențiali, Yoon s-a clasat pe primul loc, fiind preferat de 30,4% dintre respondenți — mai mult decât sprijinul individual pentru principalii candidați ai Partidului Democrat aflat la guvernare, Lee Jae-myung(d) și Lee Nak-yon(d)[60].
La 4 martie 2021, Yoon și-a înaintat demisia din funcția de procuror general, demisie care a fost acceptată de președintele Moon[61]. La 29 iunie 2021, Yoon și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale din 2022[62]. La 12 iulie, s-a înregistrat la Comisia Electorală Națională ca și candidat independent[63].
La 30 iulie 2021, Yoon s-a alăturat oficial Partidului Puterii Poporului (PPP), formațiunea conservatoare aflată în opoziție în Coreea de Sud[63]. Anterior, Yoon fusese independent din punct de vedere politic, deși sprijinul său popular provenea în mare parte din partea conservatorilor. El a fost primit în PPP de Choi Jae-hyung, coleg candidat la alegerile prezidențiale din 2022, într-o scurtă ceremonie publică desfășurată la sediul PPP din Yeouido, Seul. Choi, fost președinte al Consiliului de Audit și Inspecție, se alăturase de asemenea recent partidului, devenind oficial membru la 15 iulie. Ceremonia de primire a lui Yoon în Partidul Puterii Poporului a fost notabilă prin absența recent alesului lider al partidului, Lee Jun-seok, care se afla în afara Seulului la acel moment[63].
În timpul alegerilor preliminare, Yoon a fost criticat pentru mai multe gafe percepute și declarații controversate. În luna iulie, el a susținut o săptămână de lucru de 120 de ore, criticând politica președintelui Moon privind săptămâna de lucru limitată la maximum 52 de ore[64]. De asemenea, Yoon a pledat pentru dereglementarea standardelor de siguranță alimentară, afirmând că, în opinia sa, „persoanele sărace ar trebui să aibă voie să mănânce alimente sub standard, la prețuri mai mici”, invocând cartea din 1980 a economistului Milton Friedman, Free to Choose: A Personal Statement, drept sursă de inspirație pentru această idee[65][66]. În august, Yoon a afirmat că mișcarea feministă recentă din Coreea de Sud a fost un factor semnificativ care a contribuit la scăderea ratei natalității în țară[65]. Mai târziu în aceeași săptămână, într-un interviu acordat publicației Busan Ilbo, Yoon a susținut că „practic nu a existat o scurgere de radiații” în urma dezastrului nuclear de la Fukushima Daiichi, deoarece „reactoarele în sine nu s-au prăbușit”[67].
La 2 septembrie 2021, site-ul de știri Newsverse a relatat că, în perioada în care a ocupat funcția de procuror general, Yoon ar fi ordonat presupus unui procuror senior, Son Jun-sung, și politicianului Kim Woong să depună plângeri penale motivate politic împotriva unor membri ai Partidului Democrat, înaintea alegerilor legislative din 2020, într-o presupusă tentativă de a influența rezultatul acestora[68][69]. Ca răspuns la acuzații, Procuratura Supremă a lansat o anchetă internă, iar Biroul de Investigare a Corupției în Rândul Oficialilor de Rang Înalt (CIO), recent înființat, a deschis o investigație separată[68][70]. Yoon a negat acuzațiile și i-a raportat CIO pe denunțătorul Cho Sung-eun și pe directorul Serviciului Național de Informații, Park Jie-won[69].
La începutul lunii septembrie 2021, sprijinul pentru contracandidatul din alegerile primare ale Partidului Puterii Poporului (PPP), Hong Joon-pyo — fost candidat prezidențial din partea predecesorului PPP, Partidul Coreei Libere, în alegerile din 2017 — a crescut brusc în sondaje, transformându-l în principalul rival al lui Yoon de la începutul campaniei. Un sondaj din 6 septembrie privind toți candidații, indiferent de partid, indica o creștere a sprijinului pentru Hong la 13,6%, față de 4,2% cu o săptămână înainte, în timp ce Yoon se menținea în frunte cu 26,4%[71].
În timpul dezbaterilor din alegerile primare între candidații prezidențiali ai PPP, Yoon a apărut cu caracterul hanja pentru „rege” scris pe palma stângă, un talisman șamanic pentru noroc[72][73][74]. Oponenții săi din primare, inclusiv Hong Joon-pyo și Yoo Seong-min, l-au criticat pe Yoon pentru utilizarea practicilor șamanice și au făcut comparații cu scandalul Choi Soon-sil[73]. Ca răspuns la critici, Yoon a declarat că „un susținător a desenat acel simbol ca un mesaj de încurajare, îndemnându-mă să fiu încrezător, asemenea unui ‘rege’, în timpul dezbaterii” și că uitase să spele semnul[75].
În octombrie 2021, Yoon a făcut remarci elogioase la adresa fostului dictator militar autoritar al Coreei de Sud, Chun Doo-hwan. Declarațiile au fost făcute în timpul unei întâlniri cu oficiali ai Partidului Puterii Poporului la Busan, unde Yoon a spus că „mulți oameni încă îl consideră pe Chun ca fiind performant în politică, cu excepția loviturii de stat militare și a revoltei din Gwangju”, adăugând ulterior că el crede că chiar și oamenii din Honam(d), zona geografică ce include Gwangju, gândesc la fel[76]. Chun Doo-hwan, o figură larg criticată în Coreea de Sud, a fost responsabil pentru numeroase abuzuri ale drepturilor omului, inclusiv torturarea și uciderea unor civili nevinovați. Yoon și-a cerut scuze pentru aceste remarci[77]. Totuși, mass-media și membri ai Partidului Democrat au speculat că o fotografie postată de el pe Instagram și ulterior ștearsă indica faptul că scuzele nu au fost sincere. Fotografia îl arăta hrănindu-și câinele cu un măr, iar unii au observat că în limba coreeană cuvintele pentru „măr” și „scuză” (în coreeană 사과) sunt omonime; cu toate acestea, Yoon a negat ulterior simbolismul atribuit fotografiei[78]. Yoon și-a reiterat scuzele pentru remarcile sale când a vizitat Cimitirul Național al Revoltei din 18 mai din Gwangju, pe 10 noiembrie, deși vizita sa a fost întâmpinată de protestatari[79][80].
La 5 noiembrie 2021, Yoon a câștigat oficial nominalizarea Partidului Puterii Poporului (People Power Party) pentru alegerile prezidențiale din 2022[81][82]. Victoria a venit după ce Yoon a reușit să contracareze o creștere a sprijinului pentru contracandidatul său, Hong Joon-pyo, în ultimele săptămâni ale alegerilor primare. Nominalizarea a rezultat în urma unei perioade de patru zile de votare desfășurată atât în rândul membrilor de partid, cât și al publicului larg. Yoon Suk Yeol a obținut 47,85% din voturi, adică un total de 347.963 de voturi, iar dintre ceilalți candidați, Hong Joon-pyo a obținut 41,50% din voturi, Yoo Seong-min a obținut 7,47%, iar Won Hee-ryong a obținut 3,17%[83].
La 7 noiembrie 2021, Yoon a declarat că, dacă va fi ales președinte, îi va grația pe foștii președinți Lee Myung-bak și Park Geun-hye, ambii aflându-se în detenție și executând pedepse lungi de închisoare pentru fapte de corupție (Park Geun-hye a fost ulterior grațiată de președintele Moon Jae-in la 24 decembrie din același an)[84][85].
Yoon a câștigat la limită alegerile prezidențiale din 2022, care au avut loc la 9 martie 2022. Candidatul Partidului Democrat, Lee Jae-myung, și-a recunoscut înfrângerea în primele ore ale zilei următoare[86][87][88]. Yoon a obținut 48,56% din voturi, în timp ce Lee Jae-myung a obținut 47,83%[89]. Victoria lui Yoon în alegerile prezidențiale a fost obținută cu cea mai mică marjă din istoria Coreei de Sud[90].
Președinția (2022–2025)
[modificare | modificare sursă]Politică internă
[modificare | modificare sursă]Relocarea biroului prezidențial
[modificare | modificare sursă]
La 20 martie 2022, Yoon a anunțat că își va stabili biroul prezidențial în clădirea Ministerului Apărării Naționale din districtul Yongsan, Seul, în locul Casei Albastre, care a fost deschisă publicului ca parc pe 10 mai 2022[91][92]. În acea zi urma să-și preia mandatul[92]. Ziarul The Hankyoreh l-a acuzat pe Yoon că întârzie frecvent la serviciu, trimițând în schimb vehicule-capcană în jurul orei 9:00, ora la care încep activitatea funcționarii guvernamentali[93].
Politică economică
[modificare | modificare sursă]În 2023, Yoon a încercat să ridice numărul maxim de ore de muncă săptămânale în Coreea de Sud de la 52 la 69. Totuși, reacțiile puternice din partea opiniei publice, în special din rândul tinerilor, l-au determinat să le ceară agențiilor guvernamentale să reanalizeze planul[94].
Salariul minim pentru anul 2025 a fost stabilit la 10.030 woni pe oră. Unii reprezentanți ai sindicatelor au părăsit sala în semn de protest, susținând că rata de creștere este prea mică, însă majoritatea reprezentanților patronatelor și ai interesului public au votat pentru adoptarea salariului minim de 10.030 woni[95].
Politică energetică
[modificare | modificare sursă]Ca răspuns la îngrijorările publice larg răspândite după accidentul nuclear de la Fukushima din Japonia, președintele Moon Jae-in a decis eliminarea treptată a energiei nucleare în Coreea de Sud. Totuși, această politică a fost inversată în 2023 de președintele Yoon Suk Yeol, care a reluat construcția de reactoare nucleare și a extins ponderea energiei nucleare până la 34,6% din producția de electricitate a Coreei de Sud până în 2036[96]. Yoon s-a angajat să sporească utilizarea energiei nucleare și să reducă emisiile de carbon cu 40% față de nivelurile din 2018 până în 2030[97].
La 17 iulie 2024, compania Korea Hydro & Nuclear Power a câștigat licitația pentru construcția a două noi unități la Centrala Nucleară Dukovany din Republica Cehă[98]. Yoon a declarat: „Vom folosi proiectul nuclear din Cehia ca o rampă de lansare pentru a extinde și mai mult oportunitățile de export pentru industria noastră nucleară”[99].
Politica privind egalitatea de gen
[modificare | modificare sursă]În urma unei reacții anti-feministe în 2022, Yoon a adoptat o poziție opusă feminismului pentru a atrage sprijinul tinerilor bărbați[100]. De asemenea, Yoon a afirmat că sexismul structural nu mai există în Coreea de Sud[101]. A intrat în funcție cu promisiunea de a desființa Ministerul Egalității de Gen și Familiei[102][13]. În 2022, conflictele politice legate de problemele de gen au fost intense în Coreea de Sud. Yoon a anunțat că noul guvern nu va trata genul ca o problemă colectivă, ci se va concentra pe abordarea unor probleme individuale specifice[102].
În mai 2022, doar trei femei făceau parte din Consiliul de Stat al guvernului condus de Yoon Suk Yeol, iar doar două femei ocupau funcții la nivel de viceministru. Această situație a fost criticată drept o lipsă de reprezentare a femeilor în guvern[103]. Ca răspuns la aceste critici, Yoon le-a numit pe Park Soon-ae în funcția de ministru al educației și pe Kim Seung-hee în funcția de ministru al sănătății și protecției sociale, crescând astfel ponderea femeilor în cabinet la 30%[104]. Totuși, Park Soon-ae a demisionat la 5 august, după doar 34 de zile în funcție, iar rata de aprobare a lui Yoon a scăzut de la 30% la 24%, în principal din cauza reacțiilor negative ale publicului față de planurile ei de reformă a sistemului școlar[105].
Propunerea privind biroul de control al poliției din 2022
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul lunii iulie 2022, Yoon a propus crearea unui „birou al poliției” pentru a asigura un control guvernamental mai strict asupra forțelor de poliție. În replică, mai mulți ofițeri de poliție au protestat, susținând că măsura era una de natură dictatorială, compromițând neutralitatea politică a poliției[106].
Ca răspuns la proteste, ministrul de interne al lui Yoon, Lee Sang-min, a comparat manifestațiile cu lovitura de stat din 12 decembrie 1979, deși ulterior și-a retras declarațiile. Yoon însuși a criticat protestele, afirmând: „Ca mulți alții, sunt profund îngrijorat de protestul colectiv al șefilor de poliție” și a calificat acțiunea drept „o încălcare gravă” a disciplinei din cadrul poliției[106].
După proteste, biroul prezidențial a amenințat cu sancțiuni împotriva ofițerilor de poliție. Declarații suplimentare ale lui Yoon Hee-keun, ales de președintele Yoon ca șef al Agenției Naționale a Poliției, au inflamat și mai mult tensiunile, acesta sugerând că poliția ar trebui să se concentreze pe salarii, nu pe înființarea biroului poliției[107].
Busculada mortală din Seul din 2022
[modificare | modificare sursă]La 29 octombrie 2022, cel puțin 158 de persoane au murit asfixiate într-o busculadă produsă într-o alee aglomerată în timpul festivităților de Halloween din cartierul Itaewon, Seul. Yoon a declarat stare oficială de doliu național[108].
Criza medicală
[modificare | modificare sursă]La 6 februarie 2024, Yoon a anunțat că numărul de locuri pentru studenții la medicină va fi majorat de la 3.058 la 5.058 pe an începând cu anul universitar 2025[109]. Cifra fusese stabilită ultima dată în 2006[109]. Anunțul a fost întâmpinat cu opoziție din partea comunității medicale, Asociația Medicală din Coreea și Asociația Rezidenților și Internilor organizând greve și demisii ale medicilor rezidenți și interni începând cu 20 februarie 2024[110]. Aceștia au susținut că majorarea numărului de locuri nu va rezolva problema deficitului de personal în zonele rurale, ci va accentua inegalitățile în furnizarea îngrijirilor medicale între zonele rurale și urbane[111].
Yoon a susținut un discurs național de o oră pentru a reafirma decizia de majorare a locurilor și a face apel la opinia publică[112]. Guvernul a catalogat criticile colective și acțiunile civice ale studenților la medicină, rezidenților și medicilor drept „acțiuni colective ilegale ale doctorilor” și a declarat o criză națională a sistemului sanitar la cel mai înalt nivel de risc. A fost înființat Centrul pentru Contramăsuri în Situații de Dezastru și Siguranță pentru Acțiunile Colective ale Doctorilor, coordonat de prim-ministru. Sediul de răspuns de urgență a susținut informări publice zilnice. Publicitatea guvernamentală pro-Yoon a prezentat angajamentul președintelui, incluzând spoturi promoționale difuzate în cinematografe, pe autobuzele și metrourile publice, iar ecranele din lifturile blocurilor de locuințe criticau „ping-pongul din camerele de urgență” și „curse de deschidere la clinicile pediatrice”. Medicii și comunitatea medicală au fost portretizați ca un cartel cu interese proprii, caracterizare consolidată de președinte într-un discurs național[113][114].
Alegerile parlamentare din 2024
[modificare | modificare sursă]Victoria zdrobitoare a opoziției în alegerile parlamentare din 2024 a slăbit și mai mult poziția lui Yoon. Partidul Puterii Poporului (PPP) a obținut 108 locuri, reprezentând 36% din Adunarea Națională, în timp ce principalul partid de opoziție, Partidul Democrat din Coreea (DPK), a câștigat în total 175 de locuri. Celelalte 17 locuri sunt deținute de alți membri ai celei de-a 22-a legislaturi[115].
Unii comentatori l-au caracterizat pe Yoon ca fiind un „președinte șchiop” („lame duck”) în urma înfrângerii majore[11][12][13]. Este primul președinte care se confruntă cu o adunare legislativă ostilă pe întreaga durată a mandatului său, în special cu o opoziție în creștere față de prima parte a președinției. Președintele Comitetului de Urgență al PPP, Han Dong-hoon[116], și-a prezentat demisia după înfrângere; mai mulți membri importanți ai guvernului și-au înaintat, de asemenea, demisiile, inclusiv prim-ministrul lui Yoon, Han Duck-soo[117].
Yoon a boicotat deschiderea sesiunii inaugurale a noii Adunări Naționale din 2 septembrie, devenind primul lider sud-coreean care nu participă la ceremonie de la restaurarea democrației în 1988. Biroul prezidențial a justificat absența prin faptul că legislativul „emite excesiv cereri de investigații prin procurori speciali și de punere sub acuzare”[118].
Politica externă
[modificare | modificare sursă]
În decembrie 2022, administrația Yoon a anunțat Strategia Indo-Pacifică, o strategie cuprinzătoare care vizează atât sfera economică, cât și cea de securitate a țărilor din regiunea Indo-Pacificului: „Noi (Coreea de Sud) vom lucra pentru o ordine regională care să permită cooperarea și acțiunea comună a unor seturi diferite de țări”[119]. Pe 25 iulie 2023, Yoon a vizitat Ucraina, după ce a participat la summitul NATO din Lituania și a efectuat o vizită în Polonia. În Ucraina, a vizitat localitățile Bucea și Irpin, aflate în apropierea capitalei Kiev[120].
Yoon a organizat pentru prima dată summitul Coreea de Sud–Insulele Pacificului în 2023, precum și summitul Coreea de Sud–Africa în 2024, și a promovat de asemenea summitul Coreea–Asia Centrală[121].
În plus, Yoon a vizitat Statele Unite și a luat în considerare trimiterea de arme în Ucraina, în urma invaziei Rusiei[122].
În octombrie 2023, Yoon a condamnat atacul asupra Israelului condus de Hamas[123]. El a urmărit consolidarea relațiilor cu Arabia Saudită și a susținut participarea companiilor sud-coreene la proiectul orașului inteligent Neom(d) din Arabia Saudită[124]. În februarie 2024, Coreea de Sud și Arabia Saudită au semnat un memorandum de înțelegere pentru extinderea cooperării în domeniul apărării[125].
În decembrie 2023, pe parcursul mandatului său de până atunci, Yoon a efectuat vizite în douăzeci și șase de țări. El s-a întâlnit cu alți lideri, inclusiv în cadrul Summitului NATO de la Madrid 2022, Summitului APEC, G20 și G7[126].
Yoon a participat ulterior la summitul NATO din Lituania în anul următor[127]. De asemenea, a fost prezent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și la a șaptea conferință de reconstituire a fondurilor Global Fund din New York; în plus, s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden[128].
G7
[modificare | modificare sursă]Deși Coreea de Sud nu este membră a G7, ea este luată în considerare ca posibil viitor membru în cazul unei extinderi a grupului; de asemenea, a promovat inițiativa G7 Plus[129]. La summitul G7 din mai 2023, Yoon s-a întâlnit cu liderii țărilor membre ale Quad și a făcut apel la abordarea provocărilor regionale, precum și la furnizarea de asistență pentru infrastructură și dezvoltare. În discursul său adresat membrilor G7, Yoon a subliniat angajamentul continuu al Coreei de Sud față de menținerea ordinii internaționale bazate pe reguli și necesitatea protejării libertății și păcii Ucrainei[130].
Statele Unite
[modificare | modificare sursă]
În timpul vizitei în Coreea de Sud a președintei Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, pe 4 august 2022, care a făcut parte dintr-un turneu mai amplu în Asia, Yoon a refuzat o întâlnire cu aceasta, motivând că dorea să își petreacă vacanța[131][132][133].
În aprilie 2023, Yoon și Prima Doamnă Kim Keon-hee au fost invitați în Statele Unite de politicienii Kevin McCarthy și Chuck Schumer(d)[134]. Pe 25 aprilie, Yoon și Kim au sosit la Washington D.C. pentru a marca 70 de ani de alianță între Republica Coreea și Statele Unite[135]. Într-un discurs adresat Congresului american pe 27 aprilie, Yoon a declarat: „știm că, indiferent unde stați, sunteți alături de Coreea”, adăugând că relația dintre Coreea de Sud și Statele Unite este „mai puternică ca niciodată”[136].
Potrivit unui articol publicat de Yonhap pe 7 noiembrie 2024, Yoon a avut o convorbire telefonică de 12 minute cu cel de-al 45-lea președinte și președinte ales cu numărul 47 al Statelor Unite, Donald Trump, în cadrul căreia au discutat despre cooperarea trilaterală cu SUA și Japonia, precum și despre situația Coreei de Nord în legătură cu Ucraina[137].
În ciuda declarației președintelui ales al SUA, Donald Trump, că va pune capăt războiului din Ucraina, un analist a susținut că președintele Yoon face o greșeală lăsând deschisă posibilitatea furnizării de arme de apărare Ucrainei. Unii au opinat că, dacă Statele Unite vor înceta complet sprijinul acordat Ucrainei, Coreea de Sud ar putea rămâne singură în războiul din Ucraina, având Rusia drept inamic. În plus, s-a afirmat că, în cazul în care Donald Trump va încerca să îmbunătățească relațiile cu Coreea de Nord, poziția guvernului sud-coreean ar putea deveni extrem de limitată, într-un context în care relațiile inter-coreene s-au deteriorat până la punctul în care Coreea de Nord a declarat două țări drept ostile[138].
Japonia
[modificare | modificare sursă]
Yoon a fost acuzat de o atitudine pro-japoneză în privința problemelor istorice și a colonialismului de către liberali și unii politicieni conservatori[139][140] din Coreea de Sud. În special, unii au criticat relația strânsă a guvernului Yoon cu mișcarea „Noua Dreaptă”, considerată „de extremă dreaptă”[141] și favorabilă Japoniei[142][143][144].
Guvernul lui Yoon nu a solicitat despăgubiri directe sau scuze din partea guvernului și a companiilor japoneze pentru victimele muncii forțate, o crimă de război comisă de guvernul Imperiului Japonez și companiile japoneze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În schimb, guvernul lui Yoon și-a exprimat poziția de a primi donații voluntare din partea companiilor sud-coreene printr-o fundație terță, ca soluție la hotărârea Curții Supreme din Coreea de Sud din 2018, care cerea despăgubiri din partea guvernului și companiilor japoneze pentru crimele de război comise împotriva victimelor recrutate forțat de Imperiul Japonez în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Partidul Democrat (DPK) a criticat această abordare, afirmând că „calcă în picioare victimele și reprezintă interesele companiilor japoneze”[145]. Partidul Justiției (JP) s-a alăturat DPK în „declarațiile privind starea națiunii” (în coreeană 시국선언) pentru a critica guvernul lui Yoon[146]. În martie 2023, 11 dintre cele 15 victime supraviețuitoare s-au opus soluției propuse de guvernul Yoon și au cerut despăgubiri directe din partea guvernului și companiilor japoneze[147].
Declarațiile lui Yoon din cadrul unui eveniment comemorativ legat de Samiljeol, la 1 martie 2023, au stârnit o mare controversă în Coreea de Sud. Samiljeol este o sărbătoare națională ce celebrează spiritul de rezistență al coreenilor pentru recâștigarea identității în fața Japoniei coloniale. Yoon a afirmat: „Coreea și-a pierdut suveranitatea națională și a suferit pentru că nu a fost pregătită corespunzător pentru schimbările istorice din lume la acea vreme, și ar trebui să reflectăm asupra acestui trecut.” Declarația a fost criticată de partidele de opoziție din Coreea de Sud ca fiind „Chinil” (în coreeană 친일 – pro-japoneză)[148], având o „perspectivă istorică colonialistă” (în coreeană 식민사관)[149], și drept o „diplomație extrem de supusă față de Japonia” (în coreeană 친일 굴종외교); Yoon a fost comparat cu Lee Wan-yong[150]. Partidul Democrat (DPK) și Partidul Justiției (JP) au criticat de asemenea dur afirmațiile sale[151].
Pe 16 martie 2023, prim-ministrul Fumio Kishida a organizat un summit cu Yoon la Tokyo pentru a soluționa disputele legate de munca forțată din timpul războiului, precum și alte probleme[152][153]. Yoon s-a întâlnit, de asemenea, cu liderul Partidului Democrat Constituțional din Japonia (CDP), Kenta Izumi(d), care a discutat cu Yoon mai multe dispute bilaterale dintre cele două țări, inclusiv problema Statuii Păcii, despre care Izumi i-a cerut lui Yoon să fie îndepărtată[154].
Pe 7 mai 2023, Kishida a efectuat o vizită la Seul într-o deplasare istorică menită să aprofundeze relațiile bilaterale[155]. Yoon a subliniat că problemele istorice trebuie „rezolvate complet”[156]. Kishida și-a exprimat, de asemenea, compasiunea față de victimele coreene ale Japoniei coloniale[157]. Totuși, Kishida a fost criticat de numeroase instituții media sud-coreene pentru că nu și-a „cerut scuze” față de victimele muncii forțate din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și pentru că nu a menționat responsabilitatea Japoniei în legătură cu crimele de război[158][159]. Anumiți politicieni sud-coreeni și-au exprimat, de asemenea, profunda nemulțumire față de lipsa de scuze din partea lui Kishida[160].
Yoon și Kishida s-au întâlnit cu Biden pe 18 august 2023 la Camp David, în Statele Unite. Cei trei lideri au anunțat Principiile de la Camp David, un set de strategii menite să contracareze influența Chinei, Coreei de Nord și Rusiei, precum și să limiteze riscul perturbărilor economice viitoare[161].
Unele surse au criticat compromisul dintre guvernul japonez condus de Partidul Liberal Democrat (LDP) și guvernul lui Yoon privind înscrierea minei Sado pe lista de Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO, considerând că acesta a distorsionat istoria prin eliminarea referințelor directe la „munca forțată” a coreenilor[162][163].
Ucraina
[modificare | modificare sursă]
Într-un interviu acordat agenției Reuters la 19 aprilie 2023, Yoon a sugerat posibilitatea furnizării de ajutor letal Ucrainei, declarând că „dacă va exista o situație pe care comunitatea internațională nu o poate tolera, cum ar fi un atac de amploare asupra civililor, un masacru sau o încălcare gravă a legilor războiului, atunci ne-ar fi greu să insistăm doar pe sprijin umanitar sau financiar.” Anterior, Coreea de Sud oferise doar ajutor umanitar și economic Ucrainei. Yoon a făcut o paralelă între lupta Ucrainei și Războiul din Coreea, când comunitatea internațională a sprijinit Coreea de Sud. El a adăugat: „Cred că nu vor exista limite în ceea ce privește amploarea sprijinului pentru a apăra și restaura o țară invadată ilegal, atât din punct de vedere al dreptului internațional, cât și al celui intern. Cu toate acestea, ținând cont de relațiile noastre cu părțile implicate în război și de evoluțiile de pe câmpul de luptă, vom lua cele mai adecvate măsuri.”
Ca răspuns, fostul președinte rus Dmitri Medvedev a sugerat că Rusia ar putea furniza Coreei de Nord arme pe baza unui acord „quid pro quo”[122][164]. Partidul Democrat (DPK)[165], Partidul Justiției (JP)[166][167], și Partidul Progresist[168], alături de alte partide liberale și progresiste, s-au opus politicii administrației Yoon față de Ucraina, temându-se că diplomația pro-Ucraina ar putea determina Rusia să sprijine înarmarea Coreei de Nord și să sancționeze economic companiile sud-coreene[165][166].
În iulie 2023, Yoon a vizitat Ucraina după ce a participat la summitul NATO din Lituania și a vizitat Polonia. În mod specific, el a mers în localitățile Bucea și Irpin, simboluri ale atrocităților comise în timpul invaziei ruse[120]. În august 2023, Yoon a anunțat că Coreea de Sud va oferi Ucrainei un ajutor financiar de 394 milioane de dolari pentru anul 2024, ceea ce reprezintă o creștere de opt ori față de nivelul din 2023[169].
La 7 noiembrie 2024, Yoon a sugerat că Coreea de Sud ar putea furniza arme Ucrainei[170]. Totuși, opinia publică sud-coreeană s-a opus în mod larg livrării directe de arme către Ucraina[171].
Africa
[modificare | modificare sursă]În discursul său de bun venit rostit cu ocazia „Africa Night” desfășurată la Seul în noiembrie 2022, președintele Yoon a declarat că „Africa este un tărâm al noilor oportunități”, indicându-și astfel intenția de a consolida cooperarea cu Africa. La eveniment au participat ambasadori africani și delegați din 31 de țări, precum și președintele William Ruto al Keniei[172].
Yoon a avut, de asemenea, întâlniri cu liderii Republicii Centrafricane, Nigeriei, Gabonului și Keniei în 2022. Pentru a accelera demersurile privind un acord de liber schimb între Coreea de Sud și Africa (South Korea-Africa FTA), Yoon a declarat că va invita liderii africani la un summit special în Coreea de Sud în 2024. „Forumul ministerial existent Coreea-Africa va fi ridicat la nivel de șefi de stat”, a adăugat acesta[173].
Coreea de Nord
[modificare | modificare sursă]În noiembrie 2023, guvernul lui Yoon a suspendat participarea Coreei de Sud la Acordul militar intercoreean – un pact menit să reducă tensiunile dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord – după ce Coreea de Nord a lansat un satelit în spațiu[174].
De la inaugurarea lui Yoon în 2022, administrația sa a continuat să adopte o retorică fermă și politici dure față de Coreea de Nord. În consecință, există critici atât la adresa regimului din Coreea de Sud, cât și a celui din Coreea de Nord, potrivit cărora Peninsula Coreeană se confruntă cu cea mai gravă criză de la Războiul din Coreea încoace[175].
Controverse
[modificare | modificare sursă]Procesul împotriva MBC
[modificare | modificare sursă]Partidul Puterii Poporului (PPP) a intentat un proces împotriva a patru directori executivi ai postului de televiziune Munhwa Broadcasting Corporation (MBC), inclusiv directorului MBC TV Park Sung-je, pentru defăimare, după ce unele instituții media au relatat inițial că președintele Yoon ar fi insultat Congresul Statelor Unite[176][177]. Pe 21 septembrie 2022, după o conversație cu președintele american Joe Biden în afara celei de-a șaptea reuniuni a Fondului Global de la New York, Yoon a fost filmat spunând colaboratorilor și diplomaților sud-coreeni: „Nu și-ar pierde [n.red.: neclar] fața dacă acești saekki (expresie vulgară) nu o votează în legislativ”[178]? Deși înregistrarea audio este greu de descifrat, MBC – care a difuzat prima știrea – a inserat în subtitrări numele „Biden”, sugerând că Yoon se referea la eforturile acestuia de a majora contribuția SUA la Fondul Global cu 6 miliarde de dolari, acțiune ce ar necesita aprobarea Congresului american. Biroul lui Yoon a negat că acesta s-ar fi referit la Biden sau la Congresul SUA, afirmând în schimb că președintele și-a exprimat îngrijorarea că parlamentul sud-coreean, controlat de opoziție, i-ar putea respinge planul de a contribui cu 100 milioane de dolari la același fond. Secretara sa de presă, Kim Eun-hye, a sugerat că Yoon ar fi rostit de fapt cuvântul „nallimyeon”, care înseamnă „să risipești”, și care sună similar cu „Biden”[128]. Clipul video a devenit rapid viral, fiind vizionat de milioane de ori. Controversa a readus în atenția publică libertatea presei din Coreea de Sud, în contextul acțiunilor PPP împotriva MBC[179], unele organizații pentru libertatea presei, precum Federația Internațională a Jurnaliștilor[180], criticând procesul drept motivat politic. Un sondaj realizat pe un eșantion de 1.002 adulți sud-coreeni a arătat că rata de aprobare a lui Yoon a scăzut la 27,7%, cu 3,7 puncte procentuale mai puțin față de trei săptămâni anterior, iar majoritatea respondenților (61,2%) considerau că Yoon a spus „Biden”, comparativ cu 26,9% care au crezut că a spus „nallimyeon”. Un alt sondaj (1.000 de respondenți) a arătat că 70,8% dintre sud-coreeni considerau că președintele ar trebui să-și ceară scuze pentru limbajul vulgar, în timp ce 27,9% considerau că nu era necesar[181]. Ministerul sud-coreean de Externe a intentat, de asemenea, un proces împotriva MBC „pentru a restabili încrederea în diplomație”, acțiune comparată de unii comentatori cu suprimarea presei în timpul guvernului Lee Myung-bak[182].
Reducerea bugetului pentru cercetare și dezvoltare (R&D)
[modificare | modificare sursă]Decizia administrației Yoon de a reduce cu 15% bugetul Coreei de Sud pentru cercetare și dezvoltare (R&D) pentru anul 2024 comparativ cu anul precedent a provocat un val de nemulțumire în rândul cercetătorilor. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea că această reducere ar putea submina competitivitatea Coreei de Sud în sectorul tehnologic la nivel global. Criticii au avertizat că diminuarea sprijinului financiar pentru inovație și dezvoltare științifică ar putea afecta pe termen lung capacitatea țării de a rămâne lider în domenii precum inteligența artificială, semiconductori și energie regenerabilă[183].
Măsura a întâmpinat o opoziție puternică, evidențiată de un incident petrecut la Institutul Avansat de Știință și Tehnologie din Coreea (KAIST). Un student a protestat față de reducerea bugetului în timpul unei ceremonii de absolvire, în timp ce Yoon ținea un discurs, însă a fost imediat imobilizat de bodyguarzi deghizați în studenți[183].
Decese ale soldaților
[modificare | modificare sursă]Yoon a fost acuzat că a protejat oficiali militari de rang înalt în legătură cu moartea unui pușcaș marin sud-coreean în 2023 și a altor doi soldați în 2024, prin blocarea unor proiecte de lege care vizau investigarea cazurilor. Exercitarea dreptului său de veto – unul dintre cele mai frecvente din istoria președinților sud-coreeni – a dus la intensificarea confruntărilor cu opoziția din parlament[184][185][186].
Acuzații de favorizare a mișcării New Right
[modificare | modificare sursă]Yoon a numit persoane afiliate controversatei mișcări sud-coreene New Right în funcții importante din guvern și din viața publică. Potrivit unui raport publicat de Kyunghyang Shinmun, cel puțin 21 de reprezentanți ai mișcării New Right ocupau 25 de poziții-cheie în opt instituții publice și comisii legate de istoria Coreei în timpul administrației Yoon[187].
Mișcarea New Right are, potrivit relatărilor, o viziune mai favorabilă asupra perioadei de ocupație japoneză din 1910–1945. În 2024, administrația Yoon a numit persoane descrise ca membri ai mișcării New Right în funcțiile de director și președinte al Independence Hall of Korea (Sala Independenței Coreei), o instituție care comemorează eliberarea Coreei de sub dominația colonială japoneză. Asociația pentru Eliberarea Coreei (Korea Liberation Association), o organizație dedicată comemorării independenței coreene, a protestat împotriva acestor numiri[188][189]. În noiembrie 2024, un eveniment organizat de Korea Liberation Association urma să aibă loc la Cimitirul Național din Seul, însă Ministerul Veteranilor și Patrioților a blocat desfășurarea acestuia. Criticii au susținut că administrația Yoon a recurs la represalii împotriva asociației pentru că aceasta a criticat înclinațiile pro-New Right ale administrației[190].
Scandal politic implicând Prima Doamnă
[modificare | modificare sursă]Yoon a respins prin veto un proiect de lege privind numirea unui procuror special pentru investigarea acuzațiilor de corupție care îl vizau pe el și pe soția sa, Kim Keon-hee. Această decizie a atras critici[191].
Funeraliile Reginei Elisabeta a II-a
[modificare | modificare sursă]Aflat la Londra pentru funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, Yoon a fost acuzat de lipsă de respect de către oponenții săi, după ce a ratat ocazia de a-i aduce omagiu sicriului suveranei, aflat în repaus public. Yoon a pus absența pe seama traficului[176].
Regres democratic și suprimarea presei
[modificare | modificare sursă]În 2024, Institutul V-Dem din Suedia a raportat că, sub administrația lui Yoon, Coreea de Sud a înregistrat un declin în indicele democrației liberale (Liberal Democracy Index – LDI). Institutul l-a descris pe Yoon drept „Donald Trump al Coreei de Sud”[192]. Mai exact, au scris[193]:
„Alegerile din 2021 au adus la putere pe Yoon Suk-yeol, un politician de dreapta și conservator. Istoricul său profesional recent evidenția deja abuzuri de putere. Schimbarea președintelui a pus Coreea de Sud pe o pantă descendentă. Măsurile coercitive ale președintelui Yoon Suk-yeol de a pedepsi membri ai fostei administrații Moon, alături de atacurile asupra egalității de gen, au determinat o scădere a nivelului LDI al Coreei de Sud, formând o curbă în formă de clopot. Deși Coreea de Sud rămâne o democrație liberală la sfârșitul anului 2023, eforturile lui Moon au fost practic neutralizate.”
Clasamentul Coreei de Sud în Indicele libertății presei realizat de Reporteri fără frontiere a scăzut de pe locul 47 pe locul 62 între 2023 și mai 2024. Această scădere a fost atribuită, potrivit relatărilor, utilizării excesive de sancțiuni de către administrația Yoon împotriva instituțiilor de presă și jurnaliștilor critici la adresa guvernului, cum ar fi postul MBC[194]. Într-un caz particular, un incident surprins de microfoane deschise și relatat de un jurnalist de la MBC a dus la o percheziție a locuinței acestuia de către poliție, precum și la interzicerea accesului postului MBC la președintele Yoon, ca represalii. Alte percheziții similare în locuințele unor jurnaliști au fost efectuate, fiind justificate prin acuzații de calomnie penală la adresa lui Yoon. Instituțiile de presă aliniate cu Yoon ar fi primit, potrivit surselor, tratament preferențial[13].
Un reportaj realizat de MBC a susținut că Yoon influența investigațiile desfășurate de poliție. Criticii au afirmat că poliția, sub conducerea lui Yoon, acționa rapid în investigarea sindicatelor și a presei, dar era reticentă în cazul investigațiilor care îl vizau pe Yoon. De exemplu, un ordin emis de Adunarea Națională în legătură cu Prima Doamnă, Kim Keon-hee, a fost ulterior blocat de poliție[195]. În noiembrie 2024, criticii au susținut că poliția, la ordinul administrației Yoon, era folosită pentru a reprima protestele antiguvernamentale. Potrivit MBC, poliția a cerut fără succes emiterea a patru mandate de arestare pentru protestatari[196]. Unii au argumentat că aceste acțiuni contravin unei hotărâri din 2021 a Curții Supreme a Coreei[197].
Frecvența cu care oficialii guvernamentali nu participă la ședințele Adunării Naționale a crescut sub administrația Yoon. Într-o perioadă de un an și patru luni, din mai 2022 până în august 2023, au fost înregistrate 29 de absențe ale conducătorilor de ministere, vice-miniștri și șefi ai organizațiilor afiliate[198]. Președintele Yoon a fost puternic criticat pentru utilizarea excesivă a dreptului de veto asupra proiectelor de lege[199].
În noiembrie 2024, peste 3.000 de profesori și cercetători din diverse universități au semnat o declarație prin care i-au cerut lui Yoon să demisioneze[200][201]. Un intervievator a speculat că această declarație a fost cea mai amplă acțiune de acest tip din partea mediului academic de la protestele din timpul administrației Park Geun-hye[200]. Pe 28 noiembrie, 1.466 de preoți catolici sud-coreeni au cerut demiterea lui Yoon. Ei au emis o declarație intitulată „Cum poate o persoană să fie așa” (în coreeană 어째서 사람이 이 모양인가)[202].
Legea marțială din 2024
[modificare | modificare sursă]Pe 3 decembrie 2024, Yoon a declarat legea marțială[203] și a promis că va „reconstrui o Coree democratică și liberă”, acuzând alți politicieni sud-coreeni că ar fi „comuniști”[204]. În acest context, Yoon ar fi ordonat trimiterea de drone în Coreea de Nord pentru a provoca un conflict armat între cele două țări, fără știrea Ministerului Apărării Naționale sau a Statului Major Întrunit[205]. Decretul a fost declarat invalid de Adunarea Națională printr-un vot unanim de 190–0[206][207]; cu toate acestea, conducerea militară a afirmat că legea marțială va rămâne în vigoare până când președintele o va revoca oficial[208]. La câteva ore după votul Adunării Naționale, Yoon a cedat și a retras decretul, în urma unei reuniuni a cabinetului său[209][14].
Pe 7 decembrie 2024, Yoon a emis scuze într-un discurs televizat, în urma criticilor ample legate de declararea legii marțiale. El și-a exprimat regretul pentru decizie și a asigurat populația că astfel de acțiuni nu se vor repeta. Incidentul a provocat tulburări politice, iar liderii opoziției, alături de unii membri ai partidului de guvernământ, au cerut demisia sa[210].
Investigațiile ulterioare au relevat că președintele Yoon a ordonat comandantului Kwak și comandantului Apărării Capitalei, Lee Jin-woo, să forțeze ușile sălii plenare pentru a scoate parlamentarii afară între orele 00:40 și 00:50, însă era prea târziu, deoarece parlamentarii începuseră deja sesiunea pentru a pune capăt legii marțiale. În actul de inculpare al lui Kim Yong-hyun din 27 decembrie, emis de echipa specială de anchetă, s-a dezvăluit, de asemenea, că Yoon i-ar fi spus comandantului Lee: „dărâmă ușile, chiar dacă trebuie să tragi” și „chiar dacă legea marțială este anulată, pot pur și simplu să o declar din nou de două sau trei ori, așa că continuă.” Ministrul Kim a prioritizat, de asemenea, arestarea și reținerea lui Lee Jae-myung(d), Woo Won-shik și Han Dong-hoon din cadrul Adunării Naționale[211].
Pe 9 decembrie 2024, Ministerul Justiției a emis un ordin de interdicție de călătorie în străinătate împotriva lui Yoon, în urma unei anchete privind acuzațiile de rebeliune legate de scurta impunere a legii marțiale. Un ofițer superior din cadrul Agenției Naționale de Poliție a declarat că Yoon ar fi putut fi reținut dacă ar fi fost îndeplinite anumite condiții. Deși președinții în funcție ai Coreei de Sud beneficiază, în general, de imunitate în fața urmăririi penale, această imunitate nu se aplică în cazul acuzațiilor de rebeliune sau trădare, ceea ce îl face pe Yoon vulnerabil la acțiuni legale privind aceste acuzații grave[212].
Pe 11 decembrie 2024, poliția sud-coreeană a încercat să percheziționeze biroul lui Yoon în cadrul unei anchete privind controversata sa declarare a legii marțiale. Percheziția a fost blocată, deoarece anchetatorii nu au reușit să ajungă la un acord cu serviciul de securitate prezidențial[213].
Deși a fost suspendat din funcțiile publice, Yoon va primi o creștere salarială de 3%, echivalentă cu aproximativ 7,5 milioane de woni față de anul precedent, potrivit Ministerului Administrației Funcționarilor Publici[214].
Cereri de demisie
[modificare | modificare sursă]În dimineața zilei de 4 decembrie 2024, după încheierea legii marțiale, un număr mare dintre colaboratorii lui Yoon și-au dat imediat demisia, inclusiv șeful său de cabinet, Jeong Jin-seok, ministrul apărării Kim Yong-hyun și mulți alți secretari prezidențiali. Și alți membri ai personalului și-au oferit demisia[215][216]. Pe 8 decembrie 2024, liderul PPP, Han Dong-hoon, a declarat că Yoon ar putea demisiona încă din februarie 2025, dacă va rămâne în funcție până atunci[18]. O echipă specială a PPP a propus ca Yoon să părăsească funcția în februarie sau martie 2025 și a cerut ca alegerile pentru înlocuirea sa să fie organizate în aprilie sau mai[217]. Totuși, pe 12 decembrie, Yoon a emis un comunicat în care a promis că va „lupta până la capăt”, opunându-se presiunilor pentru demisie[218], și susținând că declararea legii marțiale a fost un „act de guvernare” legitim împotriva „forțelor și grupurilor infracționale responsabile de paralizarea guvernului țării”[219].
Suspendarea din funcție
[modificare | modificare sursă]
Pe 4 decembrie, aproximativ 190 de membri ai Adunării Naționale, din șase partide de opoziție, au depus o moțiune de suspendare din funcție, cu intenția de a o discuta în Adunare a doua zi și de a vota asupra acesteia pe 7 decembrie[220]. Poliția a deschis o anchetă după ce au fost depuse și plângeri pentru trădare împotriva lui Yoon, ca urmare a declarării legii marțiale[221]. Partidul Democrat a propus, de asemenea, numirea unui procuror special permanent pentru a-l ancheta pe Yoon pentru trădare[222].
Pe 7 decembrie, Yoon și-a cerut scuze pentru declararea legii marțiale, descriind-o drept o „decizie disperată luată de mine, președintele, ca ultima autoritate responsabilă de treburile statului”, și a declarat că aceasta nu se va repeta[223]. El a mai promis că își va delega funcțiile politice Partidului Puterii Poporului (PPP)[224]. Mai târziu în aceeași zi, votul pentru demiterea sa a eșuat după ce doar 195 de parlamentari au fost prezenți în Adunarea Națională, sub pragul de 200 necesar pentru aprobarea moțiunii, ca urmare a unui boicot al tuturor deputaților PPP, cu excepția a trei[225][226].
La 9 decembrie, Ministerul Justiției i-a interzis legal lui Yoon să călătorească în străinătate[227].
La 14 decembrie, o a doua moțiune de suspendare împotriva lui a fost adoptată în Adunarea Națională, după ce 204 parlamentari, inclusiv 12 din Partidul Puterii Poporului (PPP), au votat în favoarea acesteia. Atribuțiile și puterile sale au fost suspendate și preluate temporar de prim-ministrul Han Duck-soo, în așteptarea unei decizii finale din partea Curții Constituționale a Coreei[228]. La 27 decembrie, și Han a fost suspendat, fiind acuzat, printre altele, că a obstrucționat investigațiile împotriva lui Yoon și a soției sale, că a colaborat cu Yoon în privința legii marțiale și că a blocat numirea judecătorilor necesari pentru completarea Curții Constituționale[229][230][231].
La 7 ianuarie 2025, a fost raportat că Oficiul de Investigații privind Corupția în rândul Înaltelor Oficiali (CIO) îl investiga pe Yoon pentru trădare, pe baza unor dovezi conform cărora acesta ar fi încercat să provoace un conflict cu Coreea de Nord prin lansarea unei drone de pe insula Baengnyeongdo[205].
La 14 ianuarie 2025, procedura de demitere împotriva lui Yoon a fost suspendată brusc după o perioadă scurtă, deoarece acesta nu s-a prezentat la ședința Curții Constituționale[232]. Audierile au continuat ulterior până la 25 februarie 2025[233]. Yoon a participat pentru prima dată la procedură pe 21 ianuarie, ocazie cu care a negat că ar fi ordonat soldaților să intervină în activitatea Adunării Naționale privind declararea legii marțiale[234]. La 25 februarie, în ultima zi a procesului de demitere, el și-a cerut scuze[235], dar a continuat să-și apere acțiunile[236]. Procesul s-a încheiat după un total de 11 audieri desfășurate pe parcursul a 73 de zile, în care au fost audiați 16 martori[237].
Mandat de arestare, blocaj politic și arestare
[modificare | modificare sursă]Yoon a fost convocat de trei ori de către CIO pentru audieri pe 18, 25 și 29 decembrie, în legătură cu declararea legii marțiale. El a refuzat să se prezinte la oricare dintre convocări[238].
La 31 decembrie, Tribunalul Districtual de Vest din Seul a emis un mandat de arestare pe numele lui Yoon, sub acuzațiile de abuz de putere și orchestrare a crizei legii marțiale din Coreea de Sud din 2024[239]. Yoon s-a baricadat în reședința prezidențială, unde s-au adunat sute de susținători ai săi, care s-au ciocnit cu poliția și cu opozanții lui Yoon[240]. La 1 ianuarie 2025, acesta a transmis un mesaj susținătorilor săi, promițând că „va lupta alături de voi până la capăt pentru a proteja această națiune”[241]. La 3 ianuarie, autoritățile au încercat să pună în aplicare mandatul în incinta complexului prezidențial, dar au abandonat tentativa după ce au fost blocate fizic de către Serviciul de Securitate Prezidențială[242]. După expirarea mandatului pe 6 ianuarie, Tribunalul Districtual de Vest din Seul l-a prelungit în ziua următoare[243].
La 15 ianuarie, Yoon a fost arestat de poliție și de CIO[20][244][245], devenind astfel primul președinte în funcție al Coreei de Sud arestat[246]. La 17 ianuarie, echipa de apărare penală a lui Yoon a depus o cerere de habeas corpus la Tribunalul Districtual Central din Seul, însă aceasta a fost respinsă a doua zi[247]. El a fost reținut în Centrul de Detenție din Seul, situat în Uiwang, provincia Gyeonggi-do, unde a fost plasat în izolare[248]. La 18 ianuarie, Tribunalul Districtual de Vest din Seul a emis un mandat de arestare formal pe motiv că Yoon reprezenta un risc de distrugere a probelor, prelungindu-i detenția pentru 20 de zile, în așteptarea deciziei procurorilor privind punerea sub acuzare[249]. La 26 ianuarie, Yoon a fost inculpat sub acuzația de a fi „liderul unei insurecții”[250]. La 7 martie, Tribunalul Districtual Central din Seul a anulat mandatul de arestare al lui Yoon, invocând vicii de procedură[251]. Acesta a fost eliberat a doua zi[252].
Destituirea din funcție
[modificare | modificare sursă]La 4 aprilie 2025, printr-o decizie unanimă, un complet format din opt judecători ai Curții Constituționale a confirmat demiterea lui Yoon, înlăturându-l oficial din funcție[253][254]. Aceasta l-a făcut cel mai scurt mandat prezidențial din istoria democratică a Coreei de Sud[255]. Alegerile pentru desemnarea succesorului său trebuie să aibă loc în termen de 60 de zile de la destituirea sa[253].
Curtea l-a destituit pe Yoon din funcție pe baza următoarelor încălcări constituționale comise în timpul declarării legii marțiale[256][257]:
- Nu au fost îndeplinite condițiile de fond necesare pentru declararea stării de urgență sub lege marțială
- Cerințele procedurale au fost încălcate prin neconvocarea unei ședințe oficiale a Cabinetului înainte de declararea legii marțiale
- A fost încălcat dreptul parlamentarilor de a delibera și vota, imunitatea acestora față de arestare și libertatea activității partidelor politice
- A fost încălcată neutralitatea politică a armatei și îndatorirea comandantului suprem, prevăzute de Constituție
- Au fost efectuate percheziții și confiscări neautorizate, fără mandat, la Comisia Electorală Națională, afectând independența acesteia
- Au fost încălcate dispozițiile constituționale care acordă Adunării Naționale dreptul de a revoca legea marțială
- Au fost încălcate drepturile constituționale privind sistemul multipartid, democrația reprezentativă și principiul separației puterilor în stat
- Au fost încălcate prevederile Constituției și ale Legii privind legea marțială referitoare la restrângerea drepturilor fundamentale sub regimul legii marțiale și principiul obligativității mandatului; au fost încălcate drepturile politice fundamentale ale cetățenilor, dreptul la acțiune colectivă, libertatea ocupațională etc.
- A fost încălcată independența justiției prin monitorizarea și elaborarea de planuri pentru arestarea unor foști judecători
La o săptămână după hotărâre, pe 11 aprilie, Yoon și soția sa au părăsit reședința oficială și s-au mutat în locuința lor personală din Gangnam(d), Seul[258].
Activități post-prezidențiale
[modificare | modificare sursă]La 17 mai 2025, Yoon a părăsit Partidul Puterii Poporului și și-a declarat sprijinul pentru candidatul acestuia, Kim Moon-soo, la alegerile prezidențiale din Coreea de Sud din 2025[259]. La 21 mai, el a avut prima apariție publică fără legătură cu dosarele sale judiciare, participând la premiera, la Seul, a unui documentar despre presupuse fraude electorale la alegerile parlamentare din 2024[260].
Procesul pentru acuzații de insurecție
[modificare | modificare sursă]Procesul lui Yoon pentru acuzațiile de insurecție a început la 14 aprilie 2025. Yoon a negat acuzațiile, susținând că încercarea sa de a impune legea marțială nu a constituit o insurecție[261]. Dacă va fi găsit vinovat, Yoon riscă pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viață, deși în Coreea de Sud există un moratoriu asupra execuțiilor din 1997, anul ultimei execuții efectuate în țară[262][263]. La 23 mai, poliția a anunțat confiscarea telefoanelor lui Yoon ca parte a investigațiilor privind tentativa de arestare a acestuia din ianuarie 2025[264].
Alte investigații
[modificare | modificare sursă]La 30 aprilie 2025, procurorii au efectuat o percheziție aprobată de instanță la reședința privată a lui Yoon, ca parte a unei anchete privind acuzații de înțelegeri ascunse și trafic de influență, implicând un intermediar, Jeon Seong-bae, precum și soția lui Yoon. Această acțiune marchează prima dată în istoria Coreei de Sud când locuința unui fost președinte este percheziționată în legătură cu un scandal de corupție[265]. La 1 mai, Yoon a fost inculpat pentru abuz de putere[266].
Poziții politice
[modificare | modificare sursă]
Yoon se autodefinește ca fiind „conservator”[267]. Chung Doo-un, fost membru conservator al parlamentului, l-a considerat pe Yoon un conservator[268]. Comentatorul politic Chin Jung-kwon i-a descris înclinația politică drept „libertarianism” (în coreeană 자유지상주의)[269][270]. De asemenea, a fost caracterizat ca un conservator social[271]. Atitudinea sa critică față de feminism, natura sa naționalistă și poziția ostilă față de opoziție și media liberală au determinat mass-media și experții să-l eticheteze pe el și politicile sale drept „K-Trumpism” (în coreeană 한국판 트럼프 sau K-트럼프) și „extrema dreaptă” (în coreeană 극우), acuzații pe care el și susținătorii săi le resping[272][273][274].
Economie
[modificare | modificare sursă]Yoon se opune intervenționismului economic din partea guvernului și este, în general, considerat pro-business[94], precum și conservator din punct de vedere fiscal[275]. El a menționat economistul Milton Friedman și cartea acestuia din 1980, Free to Choose: A Personal Statement, ca o influență majoră asupra convingerilor sale privind liberalismul economic[276]. Conform Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, Yoon și-a propus să reducă dependența de China și să promoveze reziliența lanțurilor de aprovizionare[277].
Militar
[modificare | modificare sursă]Yoon și-a exprimat sprijinul activ pentru posibilitatea ca Coreea de Sud să dețină arme nucleare indigene. Carnegie Endowment for International Peace a descris politica sa drept „populism nuclear”. Unele cercetări arată că atitudinile naționaliste și sentimentul antiamerican sunt predominante în rândul susținătorilor unui arsenal nuclear autohton[278].
La 22 septembrie 2021, Yoon a declarat că va solicita Statelor Unite redeplasarea armelor nucleare tactice în Coreea de Sud în cazul unei amenințări din partea Coreei de Nord[279]. Armele nucleare nu au mai fost desfășurate de SUA în Coreea de Sud de la începutul anilor 1990, după un acord cu Rusia și într-un efort de detensionare a relațiilor dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud[280]. Vorbind în numele Statelor Unite, Mark Lambert, adjunctul secretarului de stat american pentru Japonia și Coreea, a respins apelul lui Yoon privind renuclearizarea Coreei de Sud și a afirmat că această propunere contravine politicii americane[280].
La 12 noiembrie 2021, Yoon a indicat că ar fi deschis la mai multe desfășurări de rachete americane THAAD în Coreea de Sud[281].
Viață personală
[modificare | modificare sursă]Yoon este căsătorit cu Kim Keon-hee din 2012[282]. Soția sa a declarat că preferă termenul „soția președintelui” în locul celui de „prima doamnă”[283][284].
Kim este președinta companiei Covana Contents, specializată în organizarea de expoziții de artă[285]. Ea a fost vizată de o anchetă care susținea că ar fi primit comisioane ilegale pentru organizarea expozițiilor, pe lângă relatările apărute în presa sud-coreeană potrivit cărora și-ar fi umflat CV-ul invocând legături cu Stern School of Business de la Universitatea New York. Kim a răspuns printr-o scuză publică[286].
Yoon este al patrulea președinte sud-coreean de religie catolică, după Moon Jae-in, Roh Moo-hyun, Kim Dae-jung și Roh Tae-woo(d)[287]. A fost botezat cu numele creștin „Ambrozie”[287][288]. Yoon și soția sa au fost acuzați că ar fi avut o relație apropiată cu șamani coreeni care, se presupune, le-ar fi oferit sfaturi în luarea unor decizii administrative[289].
Yoon este cunoscut pentru faptul că are mai multe animale de companie – de la patru câini și trei pisici în 2022[258] la șase câini și cinci pisici în 2025[290]. În timpul mandatului său, în 2024, a fost adoptată o lege care interzice comerțul și consumul de carne de câine în Coreea de Sud[258].
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Polonia: Cavaler al Ordinului Vulturul Alb (13 iulie 2023)[291]
- Italia: Cavaler Mare Cruce cu Colan al Ordinului de Merit al Republicii Italiene (7 octombrie 2023)[292]
- Statele Unite ale Americii: Profile in Courage Award – Premiul pentru Curaj Civic acordat de Fundația John F. Kennedy (29 octombrie 2023)[293]
Note
[modificare | modificare sursă]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ http://likms.assembly.go.kr/bill/billDetail.do?billId=PRC_L1T9F0X6X2H0O1H8I1M3D5Q4I4L3L4 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.koreatimes.co.kr/www/nation/2021/11/113_318435.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.joongang.co.kr/election2022/candidates/YoonSeokRyeol Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ The Economist (). „Who is Yoon Seok-youl, South Korea's conservative candidate for president? (Cine este Yoon Seok-youl, candidatul conservator la președinția Coreei de Sud?)” (în engleză). The Economist. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Shin, Hyonhee (). „S.Korea's ex-top prosecutor to challenge Moon's party in 2022 presidential election (Fostul procuror general al Coreei de Sud va concura împotriva partidului lui Moon în alegerile prezidențiale din 2022)” (în engleză). Reuters. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Shin, Mitch (). „Yoon Seok-youl Wins People Power Party's Presidential Primary (Yoon Seok-youl câștigă alegerile primare ale Partidului Puterii Poporului)” (în engleză). The Diplomat. Accesat în .
- ^ Gibson, Jenna (). „South Korea's Cho Kuk Saga Ends (Saga lui Cho Kuk din Coreea de Sud se încheie)” (în engleză). The Diplomat. Accesat în .
- ^ Gibson, Jenna (). „South Korea's Prosecution Reform Saga Heads Toward Final Showdown (Saga reformei procuraturii din Coreea de Sud se îndreaptă spre confruntarea finală)” (în engleză). The Diplomat. Accesat în .
- ^ „Thousands attend candlelight vigils for Halloween disaster victims across South Korea (Mii de persoane participă la vigilile cu lumânări pentru victimele dezastrului de Halloween din Coreea de Sud)” (în engleză). ABC News. . Accesat în .
- ^ „Tenacious or stubborn? Yoon's medical reform plan faces crisis (Tenace sau încăpățânat? Planul de reformă medicală al lui Yoon se confruntă cu o criză)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ a b Shin, Mitch (). „In South Korea, President Yoon's Lame Duck Era Officially Begins (În Coreea de Sud, era „lame duck" a președintelui Yoon începe oficial)” (în engleză). The Diplomat. Accesat în .
- ^ a b „Election rout makes Yoon's 'lame duck' fears reality (Înfrângerea electorală transformă temerile lui Yoon privind perioada 'lame duck' în realitate)”. The Japan Times (în engleză). .
- ^ a b c d Kim, E. Tammy (). „The Worrying Democratic Erosions in South Korea (Îngrijorătoarele erodări democratice din Coreea de Sud)” (în engleză). The New Yorker. Accesat în .
- ^ a b „South Korea cabinet lifts martial law - report (Coreea de Sud: Cabinetul ridică legea marțială – raport)” (în engleză). BBC News. . Accesat în .
- ^ Kim, Hyung-jin; Kim, Tong-hyung (). „South Korea's opposition parties move to impeach president over sudden declaration of martial law (Partidele de opoziție din Coreea de Sud inițiază demiterea președintelui după declararea bruscă a legii marțiale)” (în engleză). AP News. Accesat în .
- ^ Phillips, Aleks (). „South Korean president survives impeachment vote (Președintele Coreei de Sud supraviețuiește votului de demitere)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ^ „South Korean parliament passes bill seeking counsel probe of Yoon (Parlamentul sud-coreean adoptă un proiect de lege pentru numirea unui consilier special care să investigheze pe Yoon)” (în engleză). Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ a b „South Korea ex-defence chief reportedly arrested as president hangs on (Fostul ministru al apărării din Coreea de Sud, arestat, în timp ce președintele rezistă)” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- ^ Kim, Hyung-jin; Kim, Tong-hyung (). „South Korea's parliament votes to impeach President Yoon Suk Yeol (Parlamentul Coreei de Sud votează pentru demiterea președintelui Yoon Suk Yeol)” (în engleză). AP News. Accesat în .
- ^ a b Reuters (). „South Korea's Yoon arrested, says anti-graft agency (Yoon din Coreea de Sud arestat, spune agenția anti-corupție)”. Reuters (în engleză).
- ^ Choe, Sang-Hun (). „Inside South Korean President Yoon Suk Yeol's Life in Jail (În interiorul vieții în închisoare a președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol)”. The New York Times (în engleză).
- ^ Mackenzie, Jean; Comerford, Ruth (). „South Korea: Yoon Suk Yeol charged with insurrection over martial law attempt (Coreea de Sud: Yoon Suk Yeol acuzat de insurecție pentru tentativa de impunere a legii marțiale)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ^ „헌재 결정문 전문: 헌재, 만장일치로 尹 탄핵소추안 인용 (Textul integral al deciziei Curții Constituționale: Curtea aprobă în unanimitate moțiunea de demitere a lui Yoon)” (în coreeană). Chosun Ilbo. . Accesat în .
- ^ Reuters (). „South Korea ex-President Yoon leaves conservative party as candidate trails liberal frontrunner (Fostul președinte sud-coreean Yoon părăsește partidul conservator în timp ce candidatul acestuia este devansat de principalul contracandidat liberal)”. Reuters (în engleză).
- ^ Han, Ji-hoon (). „文정권 적폐청산 칼잡이, 정권교체 '별의순간' 잡다…尹인생역정 (Spadasinul epurării corupției din regimul Moon prinde momentul stelei schimbării de putere… Parcursul vieții lui Yoon)” (în coreeană). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l „Unlikely white knight brought conservatives back to power (Cavalerul alb improbabil a readus conservatorii la putere)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. . Accesat în .
- ^ a b c d e f g „윤석열 검찰총장 후보자는? "강직한 성품 원리원칙주의자" (Cine este candidatul la funcția de procuror general Yoon Seok-yeol? „O personalitate integră și un principialist")” (în coreeană). 시사주간. . Accesat în .
- ^ Lee, Eun-pa; Kim, So-yeon (). „[윤석열 당선] "가문의 영광" 부친 고향 논산·공주 문중, 자부심·기대 (Alegerea lui Yoon Suk-yeol: „Gloria familiei" – Mândrie și așteptări în clanul din Nonsan și Gongju, locurile natale ale tatălui său)” (în coreeană). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ a b c „Chronology of major events in President-elect Yoon Suk-yeol's biography (Cronologia principalelor evenimente din biografia președintelui ales Yoon Suk-yeol)” (în engleză). Yonhap News Agency. . Accesat în .
- ^ Rubin, April (). „What to know about South Korean President Yoon Suk Yeol (Ce trebuie să știți despre președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol)” (în engleză). Axios. Accesat în .
- ^ a b c d e f Kim, Hyun (). „검찰총장 직행 윤석열은 누구?...대학때 전두환에 사형구형 (Cine este Yoon Seok-yeol, care a devenit direct procuror general?... A cerut pedeapsa cu moartea pentru Chun Doo-hwan în timpul facultății)” (în coreeană). Financial News. Accesat în .
- ^ 주, 정; 김, 홍 (). „윤석열 "절이나 좀 다녀볼까"…새삼 떠오른 '걸레스님' 인연 (Yoon Seok-yeol: "Să mai merg la templu"... Reamintirea legăturii cu 'călugărul rătăcitor')” (în coreeană). JoongAng Ilbo. Accesat în .
- ^ a b 김, 정우 (). „윤석열 '부동시' 군면제·아내 예금 50억, 청문회 쟁점 되나 (Yoon Seok-yeol: scutire militară din cauza 'znisometropiei' și 5 miliarde ₩ în economiile soției, posibile subiecte în audierile parlamentare)” (în coreeană). TV Chosun. Accesat în .
- ^ a b c 이, 보배 (). „[프로필] '강골 검사'의 컴백… 윤석열 서울중앙지검장 (Profil: Revenirea 'procurorului dur'... Yoon Seok-yeol, procuror-șef al Parchetului Central din Seul)” (în coreeană). Yonhap News. Accesat în .
- ^ 남, 정호; 김, 기찬 (). „치안감 영장 '수사권 독립' 겹쳐 파문 (Mandat de arestare pentru comisarul general provoacă scandal în contextul independenței autorității de anchetă)” (în coreeană). JoongAng Ilbo. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ a b c Gale, Alastair (). „South Korea's maverick prosecutor takes aim at heart of Samsung (Procurorul neconvențional al Coreei de Sud vizează inima Samsung)”. Nikkei Asia (în engleză).
- ^ a b „Pulling out a Sword Against Deep-Rooted Irregularities: Surprise Nomination of Yoon Seok-yeol (Scoțând sabia împotriva neregulilor adânc înrădăcinate: nominalizarea surpriză a lui Yoon Seok-yeol)” (în engleză). Kyunghyang Shinmun. . Accesat în .
- ^ Kim, Myong-sik (). „[Kim Myong-sik] Defender of justice or enforcer for power? (Apărător al justiției sau instrument al puterii?)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Lee, Seung-yoon (). „Former Prosecutor General Moon Moo-il (18th Judicial Research and Training Institute), who distanced himself from front-line cases while serving as the head of the compliance center, will take the lead as the head of the criminal group of the law firm Sejong (Fostul procuror general Moon Moo-il va conduce grupul penal al firmei de avocatură Sejong)” (în engleză). Maeil Business Newspaper. Accesat în .
- ^ a b „한국당·바른미래 "채택 거부" vs 정의당 "유보" vs 평화당 "적격" (Partidul Coreei de Sud: "Refuzăm adoptarea" vs. Partidul Justiției: "Amânare" vs. Partidul Păcii: "Eligibil")” (în coreeană). Chosun Ilbo. . Accesat în .
- ^ „文대통령, 윤석열 검찰총장 임명… 청문보고서 없이 16번째 (Președintele Moon numește pe Yoon Seok-yeol procuror general fără raport de audiere – a 16-a numire de acest fel)” (în coreeană). Chosun Ilbo. . Accesat în .
- ^ a b 안, 호균 (). „文, 윤석열 검찰총장 임명…"살아있는 권력에도 엄정하게"(종합) (Președintele Moon numește pe Yoon Seok-yeol procuror general: "Să fie riguros chiar și cu puterea în funcție")” (în coreeană). Newsis. Accesat în .
- ^ a b „윤석열 검찰은 왜 조국 수사에 사활 거는가 (De ce procuratura condusă de Yoon Seok-yeol își pune toată energia în investigarea lui Cho Kuk)” (în coreeană). Media Today. . Accesat în .
- ^ „윤석열 검찰총장, 조국 수사 지휘하며 검찰 개혁 시험대에 오르다 (Procurorul general Yoon Seok-yeol, conducând ancheta asupra lui Cho Kuk, se confruntă cu testul reformei procuraturii)” (în coreeană). Hankook Ilbo. . Accesat în .
- ^ 김, 소현; 하, 헌형 (). „與일각 윤석열 사퇴하라 vs 한국당 문 대통령 홍위병 앞세워 사법 쿠데타 (Unii din partidul de guvernământ cer demisia lui Yoon Seok-yeol, în timp ce Partidul Coreei de Sud acuză președintele Moon că folosește gărzi roșii pentru o lovitură de stat judiciară)” (în coreeană). 한국경제. Accesat în .
- ^ „칼 빼든 추미애, '윤석열 라인' 대거 전보 조치 (Choo Mi-ae scoate sabia: transferuri masive în rândul echipei lui Yoon Seok-yeol)” (în coreeană). Pressian. . Accesat în .
- ^ „Reshuffle dismantles prosecutor general's team, probes of Blue House (Remaniere care desființează echipa procurorului general și anchetele asupra Casei Albastre)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. . Accesat în .
- ^ „South Korea's Moon wants to punish 'almighty' prosecutor over unapproved probes into officials (Președintele Moon al Coreei de Sud dorește să sancționeze procurorul 'atotputernic' pentru anchete neaprobate asupra oficialilor)” (în engleză). The Japan Times. . Accesat în .
- ^ Hyun, Il-hoon; Ser, Myo-ja (). „Ruling party takes aim at Prosecutor General Yoon (Partidul de guvernământ vizează procurorul general Yoon)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. Accesat în .
- ^ Lee, Minji (). „Ulsan mayor questioned in election-meddling probe (Primarul din Ulsan interogat în ancheta privind amestecul în alegeri)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Myong-sik (). „[Kim Myong-sik] Blue House and 2018 Ulsan mayoral election conspiracy (Casa Albastră și conspirația alegerilor pentru primăria Ulsan din 2018)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Park, Boram (). „Prosecution probing allegations Yoon refused raid on religious sect as prosecution chief (Procuratura investighează acuzațiile că Yoon a refuzat percheziția unei secte religioase în calitate de procuror general)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „Justice minister orders suspension of top prosecutor from duty amid feud over reforms, investigations (Ministrul justiției ordonă suspendarea procurorului general în contextul conflictului privind reformele și investigațiile)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ „Chief prosecutor seeks injunction against justice minister's order to suspend him (Procurorul general solicită o ordonanță împotriva ordinului ministrului justiției de a-l suspenda)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ Kang, Seung-woo (). „Conflicts with minister further pushes top prosecutor's popularity as presidential hopeful (Conflictele cu ministrul sporesc popularitatea procurorului general ca potențial candidat prezidențial)” (în engleză). The Korea Times. Accesat în .
- ^ Ock, Kee-won (). „Justice Ministry suspends Yoon Seok-youl for 2 months, recognizes 4 out of 6 charges levied (Ministerul Justiției suspendă pe Yoon Seok-youl pentru 2 luni, recunoscând 4 din cele 6 acuzații aduse)” (în engleză). The Hankyoreh. Accesat în .
- ^ „Respect court's decision (Respectați decizia instanței)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ 서, 한길 (). „윤석열, 차기 대통령감 반열에…PK서 홍준표와 공동 4위 (Yoon Seok-yeol intră în cursa pentru președinție… Locul 4 în regiunea PK alături de Hong Joon-pyo)” (în coreeană). 동아일보. Accesat în .
- ^ 최, 찬식 (). „[대권주자 지지율] 윤석열, 1%로 대권주자 반열에 올랐다… 이낙연 24%, 황교안 9%, 안철수 4% (Suportul pentru candidații prezidențiali: Yoon Seok-yeol ajunge la 1%… Lee Nak-yon 24%, Hwang Kyo-ahn 9%, Ahn Cheol-soo 4%)” (în coreeană). 시사위크. Accesat în .
- ^ Yoo, Jee-ho (). „Chief prosecutor tops poll of presidential hopefuls (Procurorul general conduce în sondajul candidaților prezidențiali)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Bum-soo (). „Top Prosecutor Resigns to Protest Taking Away Investigative Power from Prosecution (Procurorul general demisionează în semn de protest față de retragerea puterii de investigare a procuraturii)” (în engleză). KBS World. Accesat în .
- ^ Ko, Jun-tae (). „Ex-Prosecutor General Yoon Seok-youl announces presidential bid (Fostul procuror general Yoon Seok-youl își anunță candidatura la președinție)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ a b c Kim, Sarah (). „Yoon Seok-youl signs on with opposition PPP (Yoon Seok-youl se alătură Partidului Puterii Poporului, opoziția sud-coreeană)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. Accesat în .
- ^ Kim, So-hyun (). „[Newsmaker] Yoon battered over 120-hour work week comment and more (Yoon criticat pentru comentariul privind săptămâna de lucru de 120 de ore și altele)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ a b Chang, Dong-woo (). „Loose cannon? Yoon Seok-youl snagged by image conundrum over gaffes, quirky habits (Loose cannon? Yoon Seok-youl prins în dilema imaginii din cauza gafelor și obiceiurilor ciudate)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, So-hyun (). „Let them eat trash: Yoon slammed for 'substandard food' remark (Să mănânce gunoi: Yoon criticat pentru remarca privind 'mâncarea substandard')” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Jang, Na-rye (). „Yoon Seok-youl sparks controversy by denying there was radiation leak in Fukushima nuclear disaster (Yoon Seok-youl provoacă controverse negând existența unei scurgeri radioactive în dezastrul nuclear de la Fukushima)” (în engleză). The Hankyoreh. Accesat în .
- ^ a b Ock, Hee-kwon (). „How prosecution's probe on Newsverse article is linked to Yoon Seok-youl (Cum este legată ancheta procuraturii asupra articolului Newsverse de Yoon Seok-youl)” (în engleză). The Hankyoreh. Accesat în .
- ^ a b Shin, Ji-hye (). „[Newsmaker] Yoon Seok-youl allegations threaten to push political arena (Noutăți: Acuzațiile împotriva lui Yoon Seok-youl amenință să agite scena politică)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Chung, Esther (). „CIO opens probe of presidential candidate Yoon (CIO deschide o anchetă asupra candidatului prezidențial Yoon)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. Accesat în .
- ^ Ko, Jun-tae (). „Hong Joon-pyo rises to break Yoon's grip on party primary (Hong Joon-pyo câștigă teren pentru a slăbi controlul lui Yoon asupra alegerilor primare ale partidului)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Park, Chan-kyong (). „Chinese character on South Korean presidential hopeful's palm creates stir (Caracterul chinezesc de pe palma candidatului prezidențial sud-coreean stârnește controverse)” (în engleză). South China Morning Post. Accesat în .
- ^ a b Kwon, Mee-yoo (). „'King' mark on opposition presidential contender's palm raises eyebrows (Semnul 'Rege' pe palma candidatului prezidențial din opoziție stârnește controverse)” (în engleză). The Korea Times. Accesat în .
- ^ Ke, Bryan (). „South Korean presidential candidate seen with 'King' marked on his palm draws side-eyes all around (Candidatul prezidențial sud-coreean văzut cu semnul 'Rege' pe palmă atrage priviri critice)” (în engleză). Yahoo News. Accesat în .
- ^ Kim, Mi-na (). „S. Korean conservative party's primary devolves into row over shamanistic beliefs (Alegerile primare ale partidului conservator sud-coreean se transformă într-o dispută privind credințele șamanice)” (în engleză). The Hankyoreh. Accesat în .
- ^ Joo, Kyung-don (). „Opposition presidential contender causes stir with praise of ex-president Chun (Candidatul prezidențial al opoziției provoacă controverse lăudându-l pe fostul președinte Chun)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Joo, Kyung-don (). „Yoon expresses regret over controversial remarks on ex-President Chun (Yoon își exprimă regretul pentru remarcile controversate despre fostul președinte Chun)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ „Yoon accused of 'mocking' nation with pic of dog with apple (Yoon acuzat că „batjocorește" națiunea cu o poză a câinelui cu un măr)” (în engleză). The Korea Herald. . Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Yoon apologizes for defending ex-President Chun on visit to Gwangju (Yoon își cere scuze pentru apărarea fostului președinte Chun în timpul vizitei la Gwangju)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Lee, Michael (). „Yoon blocked by protesters during visit to May 18 cemetery (Yoon blocat de protestatari în timpul vizitei la cimitirul din 18 mai)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Ex-Prosecutor General Yoon wins presidential nomination of main opposition People Power Party (Fostul procuror general Yoon câștigă nominalizarea prezidențială a principalului partid de opoziție, Partidul Puterea Poporului)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Ko, Jun-tae (). „Yoon Seok-youl picked as presidential nominee for People Power Party (Yoon Seok-youl ales drept candidat prezidențial al Partidului Puterea Poporului)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ „Former top prosecutor wins presidential nomination of main opposition party (Fostul procuror general câștigă nominalizarea prezidențială a principalului partid de opoziție)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ 유, 정인 (). „윤석열 "집권 초기 이명박·박근혜 사면 추진하겠다" (Yoon Seok-youl: "Intenționez să promovez grațierea lui Lee Myung-bak și Park Geun-hye la începutul mandatului")” (în coreeană). Kyunghyang Shinmun. Accesat în .
- ^ Choe, Sang-Hun (). „South Korea to Pardon Ex-President Park Geun-hye, Imprisoned for Corruption (Coreea de Sud o va grația pe fosta președintă Park Geun-hye, încarcerată pentru corupție)” (în engleză). The New York Times. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Nam, Hyun-woo (). „Yoon Suk-yeol wins presidential election (Yoon Suk-yeol câștigă alegerile prezidențiale)” (în engleză). The Korea Times. Accesat în .
- ^ Kim, Hyung-Jin; Kim, Tong-Hyung (). „Ex-top prosecutor elected South Korea's new president (Fostul procuror general ales noul președinte al Coreei de Sud)” (în engleză). Associated Press. Accesat în .
- ^ Choe, Sang-Hun (). „Live Updates: Opposition's Yoon Wins Tight Race for South Korean Presidency (Actualizări în direct: Yoon din opoziție câștigă cursa strânsă pentru președinția Coreei de Sud)” (în engleză). The New York Times. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Cho, Joohee (). „South Korea elects former top prosecutor Yoon Suk-yeol as next president (Coreea de Sud îl alege pe fostul procuror general Yoon Suk-yeol ca următorul președinte)” (în engleză). ABC News. Accesat în .
- ^ Lee, Michelle Ye Hee; Kim, Min Joo (). „What you need to know about South Korea's president-elect, Yoon Suk-yeol (Ce trebuie să știți despre președintele ales al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol)” (în engleză). The Washington Post. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Associated Press (). „S. Korea's next leader to abandon Blue House for new office (Următorul lider al Coreei de Sud va renunța la Casa Albastră pentru un nou birou)” (în engleză). SFGate. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ a b Kim, Eun-Joong (). „尹 대통령, 0시 임기 시작... 국군통수권 이양 받아 (Președintele Yoon își începe mandatul la miezul nopții... preia comanda armatei)” (în coreeană). The Chosun Ilbo. Accesat în .
- ^ 김, 채운; 채윤태, 정환봉; 장나래 (). „[단독] 윤석열 '가짜 출근차량' 정황…경찰 "늦을 때 빈 차 먼저" (Exclusiv: Suspiciuni privind „mașina falsă de plecare la serviciu" a lui Yoon Suk-yeol – Poliția: „Când întârzie, trimite mai întâi o mașină goală")” (în coreeană). The Hankyoreh. Accesat în .
- ^ a b McCurry, Justin (). „South Korea U-turns on 69-hour working week after youth backlash (Coreea de Sud renunță la săptămâna de lucru de 69 de ore după reacția negativă a tinerilor)” (în engleză). The Guardian. Accesat în .
- ^ Park, Boram (). „Minimum wage for 2025 surpasses 10,000 won for 1st time (Salariul minim pentru 2025 depășește pentru prima dată 10.000 de woni)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „South Korea increases expected contribution of nuclear power (Coreea de Sud crește contribuția preconizată a energiei nucleare)” (în engleză). World Nuclear News. . Accesat în .
- ^ Lee, Heesu (). „South Korea Power Plan Eyes Nuclear, Renewables as Demand Surges (Planul energetic al Coreei de Sud vizează energia nucleară și regenerabilă pe fondul creșterii cererii)” (în engleză). Bloomberg. Accesat în .
- ^ Lee, Heesu (). „Exclusive: South Korea's Yoon confident Czech nuclear plant deal will be completed despite legal concerns (Exclusiv: Yoon din Coreea de Sud este încrezător că acordul pentru centrala nucleară din Cehia va fi finalizat în ciuda preocupărilor legale)”. Reuters (în engleză).
- ^ „Yoon vows full-fledged support for nuclear power industry (Yoon promite sprijin deplin pentru industria energiei nucleare)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ Rich, Timothy S.; White, Serena (). „How Do South Koreans View Gender Discrimination? (Cum privesc sud-coreenii discriminarea de gen?)” (în engleză). The Diplomat. Accesat în .
- ^ Gong, Se Eun (). „Elections reveal a growing gender divide across South Korea (Alegerile dezvăluie o diviziune de gen în creștere în Coreea de Sud)” (în engleză). NPR. Accesat în .
- ^ a b 조, 경건 (). „윤석열 "저는 성별 갈라치기 한 적 없다" (Yoon Suk-yeol: "Nu am divizat niciodată pe criterii de gen")” (în coreeană). Busan News. Accesat în .
- ^ „尹 "여성, 장관 직전 위치까지 못 올라와" 답변도 논란 (Yoon: "Femeile nu pot ajunge în poziții de ministru" – declarație controversată)” (în coreeană). Pressian. . Accesat în .
- ^ „'교육 박순애·복지 김승희·식약처 오유경'...尹 내각 女비율 단숨에 30% 근접 („Educație: Park Soon-ae, Sănătate: Kim Seung-hee, Siguranța Alimentelor: Oh Yoo-kyung"... Proporția femeilor în cabinetul lui Yoon se apropie rapid de 30%)” (în coreeană). Aju News. . Accesat în .
- ^ Kim, Mi-na (). „Education minister resigns 34 days into term as Yoon's approval rating dwindles (Ministrul educației demisionează la 34 de zile de la preluarea mandatului, pe fondul scăderii cotei de aprobare a lui Yoon)” (în engleză). The Hankyoreh. Accesat în .
- ^ a b Lee, Jeong-Ho; Cha, Sangmi (). „Feud With Police Adds to South Korea President's Early Struggles (Conflictul cu poliția se adaugă la dificultățile timpurii ale președintelui Coreei de Sud)” (în engleză). Bloomberg News. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Gathering of Korea's police chiefs touches off storm of disciplinary action by higher-ups (Întâlnirea șefilor de poliție din Coreea declanșează un val de acțiuni disciplinare din partea superiorilor)” (în engleză). The Hankyoreh. . Accesat în .
- ^ Blair, Gavin; Henley, Jon (). „At least 153 killed in crowd crush during Halloween festivities in Seoul (Cel puțin 153 de morți într-o busculadă în timpul festivităților de Halloween din Seul)” (în engleză). The Guardian. Accesat în .
- ^ a b „韓國學額風波 揭醫療系統爭議 醫生辭職抗議 總理警告勿以人命要脅 (Controversa cotelor universitare din Coreea dezvăluie dispute în sistemul medical; medicii demisionează în semn de protest; premierul avertizează să nu se folosească viețile oamenilor ca amenințare)” (în chineză). 明報新聞網. . Accesat în .
- ^ „South Korea doctors' strike could escalate as medical professors threaten to resign (Greva medicilor din Coreea de Sud ar putea escalada pe măsură ce profesorii de medicină amenință cu demisia)” (în engleză). CNA. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „韓國醫學生名額將增65%，為何引發醫生罷工？（De ce a declanșat o grevă creșterea cu 65% a numărului de studenți la medicină în Coreea de Sud?）” (în chineză). 天下雜誌. . Accesat în .
- ^ „Yoon refuses to back down on medical school quota hike (Yoon refuză să renunțe la creșterea cotei de admitere la facultățile de medicină)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ An, Shinki (). „The Abyss from Which We Must Arise Despite Our Pain: The 2024 Medical Crisis and the Moral Injury of Medical School Professors (Abisul din care trebuie să ne ridicăm în ciuda durerii noastre: Criza medicală din 2024 și rănirea morală a profesorilor de la facultățile de medicină)” (în engleză). Korean Medical Education Review. Accesat în .
- ^ „"90억 쏟아 부었다" 국민 영화관에서 난데없이 '의대증원'…뭔가 봤더니 ("Am investit 9 miliarde ₩": Subit, 'creșterea cotei de admitere la facultățile de medicină')” (în coreeană). 헤럴드경제. . Accesat în .
- ^ Kim, Eun-jung (). „(LEAD) Yoon vows to reform state affairs after election defeat (Yoon promite să reformeze afacerile statului după înfrângerea electorală)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Eun-jung (). „Ruling party leader resigns following election defeat (Liderul partidului de guvernământ demisionează după înfrângerea electorală)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Eun-jung (). „PM says gov't will 'humbly' accept parliamentary election results (Premierul spune că guvernul va accepta „cu umilință" rezultatele alegerilor parlamentare)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „South Korea's president skips opening ceremony of parliament as strife with opposition deepens (Președintele Coreei de Sud omite ceremonia de deschidere a parlamentului pe fondul conflictului cu opoziția)” (în engleză). Associated Press. . Accesat în .
- ^ „Introducing the Indo-Pacific Strategy (Prezentarea Strategiei Indo-Pacific)” (în engleză). Ministry of Foreign Affairs of the Republic of Korea. Accesat în .
- ^ a b „South Korean president makes surprise visit to Ukraine (Președintele sud-coreean face o vizită surpriză în Ucraina)” (în engleză). NBC News. . Accesat în .
- ^ „'K-Silk Road' puts Korea, Central Asia together ('Drumul Mătăsii K' unește Coreea și Asia Centrală)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ a b Kim, Soyoung; Park, Ju-min; Shin, Hyonhee (). „Exclusive: South Korea's Yoon opens door for possible military aid to Ukraine (Exclusiv: Yoon din Coreea de Sud deschide ușa pentru un posibil ajutor militar către Ucraina)” (în engleză). Reuters. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Orta, Kayla (). „Where Does South Korea Stand on the Israel-Hamas Conflict? (Care este poziția Coreei de Sud în conflictul Israel-Hamas?)” (în engleză). The Diplomat. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Yoon remains cautious over Israel-Hamas war as Saudis side with Palestine (Yoon rămâne prudent în privința războiului Israel-Hamas, în timp ce saudiții susțin Palestina)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ „Saudi Arabia, South Korea sign deal to expand defence cooperation (Arabia Saudită și Coreea de Sud semnează un acord pentru extinderea cooperării în domeniul apărării)”. Reuters (în engleză). .
- ^ 이, 해아 (). „Yoon arrives in Spain for NATO summit (Yoon sosește în Spania pentru summitul NATO)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Shin, Hyonhee (). „South Korea's Yoon heads to NATO summit amid North Korea, China tensions (Președintele Coreei de Sud, Yoon, se îndreaptă către summitul NATO în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord și China)” (în engleză). Reuters. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ a b Lee, Jeong-Ho (). „South Korea President Caught on Hot Mic Insulting US Congress (Președintele Coreei de Sud surprins insultând Congresul SUA pe un microfon deschis)”. Bloomberg (în engleză).
- ^ Yi, Wonju (). „S. Korea not invited to G7 summit meeting this year: sources (Coreea de Sud nu a fost invitată la summitul G7 din acest an: surse)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Ahn, Jennifer (). „PacNet #45 – G7 attendance highlights South Korea's growing stature (PacNet #45 – Participarea la G7 evidențiază statutul în creștere al Coreei de Sud)” (în engleză). Pacific Forum. Accesat în .
- ^ Park, S. Nathan (). „South Korea's Presidential Snub of Pelosi Was an Unforced Blunder (Refuzul președintelui sud-coreean de a o întâlni pe Pelosi a fost o gafă neforțată)”. Foreign Policy (în engleză).
- ^ Herskovitz, Jon (). „South Korea Leader Snubs Pelosi Over Holiday, Adding to His Woes (Liderul Coreei de Sud o ignoră pe Pelosi din cauza vacanței, adăugând la necazurile sale)”. Bloomberg (în engleză).
- ^ Kim, Min Joo (). „South Korea's president skips Nancy Pelosi meeting due to staycation (Președintele Coreei de Sud evită întâlnirea cu Nancy Pelosi din cauza unei vacanțe acasă)” (în engleză). The Washington Post. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Lebowitz, Megan (). „Top lawmakers invite South Korean president to address Congress (Parlamentari de top invită președintele sud-coreean să se adreseze Congresului)” (în engleză). NBC News. Accesat în .
- ^ Nam, Hyun-woo (). „Yoon arrives in Washington on six-day state visit (Yoon sosește la Washington pentru o vizită de stat de șase zile)” (în engleză). The Korea Times. Accesat în .
- ^ Hutzler, Alexandra (). „Yoon tells Congress the US-South Korea alliance is 'stronger than ever' (Yoon spune Congresului că alianța SUA-Coreea de Sud este „mai puternică ca niciodată")” (în engleză). ABC News. Accesat în .
- ^ 김, 영신; 곽, 민서 (). „尹·트럼프, 이른 시일내 회동 합의…트럼프 "좋은 협력 기대" (Yoon și Trump au convenit să se întâlnească în curând... Trump: "Aștept o bună cooperare")” (în coreeană). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „돌아온 '동맹 경시' 트럼프 외교‥바이든 따르던 한국 외교는 어디로? (Întoarcerea diplomației lui Trump care neglijează alianțele... Încotro se îndreaptă diplomația sud-coreeană care îl urma pe Biden?)” (în coreeană). Munhwa Broadcasting Corporation. . Accesat în .
- ^ „尹 "세계사 변화에 제대로 준비못해 국권상실" 발언에, 이언주 "민족적 자부심 완전히 뭉개" (Yoon: „Am pierdut suveranitatea națională din cauza nepregătirii pentru schimbările istorice" – Lee Eon-ju: „A distrus complet mândria națională")” (în coreeană). Munhwa Ilbo. . Accesat în .
- ^ 조, 문희 (). „유승민, '尹 100년 전 역사 발언'에 "반인륜 범죄에 면죄부 줄 권리까지 국민이 위임 안 해" (Yoo Seong-min: „Poporul nu a delegat președintelui dreptul de a acorda amnistie pentru crimele împotriva umanității" ca reacție la declarația lui Yoon despre istoria de acum 100 de ani)” (în coreeană). Kyunghyang Shinmun. Accesat în .
- ^ 김, 지은 (). „윤 당선자 '친일·독재 미화 국정교과서 주역' 이배용 '특별고문'에 (Președintele ales Yoon numește pe Lee Bae-yong, protagonistă a manualului național pro-japonez și pro-dictatură, în funcția de consilier special)” (în coreeană). The Hankyoreh. Accesat în .
- ^ Engel, Benjamin A. (). „Reframing South Korea's history: Yoon's dance with the New Right (Reformularea istoriei Coreei de Sud: dansul lui Yoon cu Noua Dreaptă)” (în engleză). KOREA PRO. Accesat în .
- ^ „New Right figures occupy 25 important posts in history institutions under Yoon administration (Figuri ale Noii Drepte ocupă 25 de posturi importante în instituțiile istorice sub administrația Yoon)” (în engleză). Kyunghyang Shinmun. . Accesat în .
- ^ „Recent moves by Yoon prove he sees eye to eye with Japan's far right (Mișcările recente ale lui Yoon dovedesc că împărtășește viziunea dreptei extreme japoneze)” (în engleză). The Hankyoreh. . Accesat în .
- ^ „민주당, 강제동원 정부안에 "피해자 짓밟고 일본 기업 이익 대변하나" (Partidul Democrat critică planul guvernului privind muncitorii forțați: „Se calcă în picioare victimele și se apără interesele companiilor japoneze?")” (în coreeană). Kyunghyang Shinmun. . Accesat în .
- ^ „강제동원 해법, 제2의 국치···민주당·정의당, 비상시국선언 (Soluția pentru muncitorii forțați, a doua pierdere națională... Partidul Democrat și Partidul Justiției, declarație de criză națională)” (în coreeană). Money Today. . Accesat în .
- ^ 김, 효정 (). „한국 재단이 징용 배상 "한일관계 위한 결단"...피해자는 '반발'(종합2보) (Fundația sud-coreeană oferă compensații pentru muncitorii forțați ca „decizie pentru relațiile Coreea-Japonia"... victimele se opun)” (în coreeană). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „오세훈 "윤 대통령 3·1절 연설 '친일' 비판 도 지나쳐" (Oh Se-hoon: Criticile privind „pro-japonezismul" în discursul președintelui Yoon de Ziua Independenței sunt exagerate)” (în coreeană). Money Today. . Accesat în .
- ^ „민주, 尹 3·1절 기념사에 맹공...박홍근 "매국노 이완용의 말과 무슨 차이 있나" (Democrații atacă discursul lui Yoon de Ziua Independenței... Park Hong-geun: „Care este diferența față de cuvintele trădătorului național Lee Wan-yong?")” (în coreeană). Segye Ilbo. . Accesat în .
- ^ „3·1절 기념사 논란..."친일 굴종외교" "반일로 이득 보려해" (Controverse privind discursul de Ziua Independenței: „Diplomație de supunere pro-japoneză" vs. „Încercare de a profita de sentimentele anti-japoneze")” (în coreeană). Yonhap News TV. . Accesat în .
- ^ 조, 태임 (). „사과 없는데 "日은 글로벌 협력 파트너"…저(低)자세 외교 비판 (Fără scuze, dar „Japonia este un partener global de cooperare"... Critici privind diplomația de supunere)” (în coreeană). No Cut News. Accesat în .
- ^ Murakami, Sakura (). „Japan PM wants summit with South Korea next week, says junior coalition party head (Premierul Japoniei dorește un summit cu Coreea de Sud săptămâna viitoare, spune liderul partidului de coaliție junior)” (în engleză). Reuters. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „South Korea President Yoon to visit Japan on March 16 amid improving ties (Președintele Coreei de Sud, Yoon, va vizita Japonia pe 16 martie pe fondul îmbunătățirii relațiilor)” (în engleză). Kyodo News. . Accesat în .
- ^ „화이트리스트 복원도 적반하장...일본 "한국 자세에 달렸다" (Restaurarea listei albe este tot o aroganță... Japonia: „Depinde de atitudinea Coreei")” (în coreeană). Kyunghyang Shinmun. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Japanese PM expresses sympathy with Korean victims of colonial rule (Premierul japonez exprimă simpatie față de victimele coreene ale dominației coloniale)” (în engleză). The Guardian. . Accesat în .
- ^ Kim, Tong-Hyung (). „Yoon, Kishida vow better Seoul-Tokyo ties following summit (Yoon și Kishida promit îmbunătățirea relațiilor Seul-Tokyo după summit)”. ABC News (în engleză).
- ^ Kim, Hyung-jin; Yamaguchi, Mari (). „Japan leader expresses sympathy for Korean colonial victims (Premierul Japoniei exprimă simpatie față de victimele coreene ale dominației coloniale)” (în engleză). Associated Press. Accesat în .
- ^ 박, 현광 (). „'개인적 안타까움' 전한 기시다 총리, 일본 사과는 없었다 (Premierul Kishida a exprimat doar „regret personal", fără o scuză oficială din partea Japoniei)” (în coreeană). OhmyNews. Accesat în .
- ^ „기시다, 사견 전제로 "마음 아프다"...'사과·반성' 직접 언급은 없어 (Kishida, exprimându-și „regretul personal"... fără menționarea directă a „scuzei sau reflecției")” (în coreeană). Yonhap News TV. . Accesat în .
- ^ 이, 기영 (). „유승민 "기시다 총리 과거사 발언...진정성 사과 아냐" (Yoo Seung-min: „Declarația premierului Kishida despre trecutul istoric nu este o scuză sinceră")” (în coreeană). 뉴스프리존. Accesat în .
- ^ Sevastopulo, Demetri (). „Camp David pact eases Japan-South Korea tensions (Pactul de la Camp David reduce tensiunile dintre Japonia și Coreea de Sud)”. Financial Times (în engleză).
- ^ „[Editorial] Why is Korea helping Japan distort history? (De ce ajută Coreea Japonia să distorsioneze istoria?)” (în engleză). The Hankyoreh. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Stripped of 'forced' labor history, Sado mines are named a World Heritage (Mina Sado, lipsită de istoria muncii forțate, desemnată sit al Patrimoniului Mondial)” (în engleză). The Hankyoreh. . Accesat în .
- ^ Gehrke, Joel (). „South Korea might lift 'limitations' on sending weapons to Ukraine (Coreea de Sud ar putea ridica 'limitările' privind trimiterea de arme în Ucraina)”. Washington Examiner (în engleză).
- ^ a b „민주당 "윤 대통령, 우크라이나 군사 지원 시사 철회하라" (Partidul Democrat: "Președintele Yoon să retragă sugestia de sprijin militar pentru Ucraina")” (în coreeană). 경향신문. . Accesat în .
- ^ a b 김, 종대 (). „김종대 "러시아, 北에 무기·기술 지원 가능성" (Kim Jong-dae: "Posibilitatea ca Rusia să ofere sprijin militar și tehnologic Coreei de Nord")” (în coreeană). Kuki News. Accesat în .
- ^ „尹 '우크라 무기 지원' 시사 파장…美 환영했지만 러시아는 반발 (Președintele Yoon sugerează posibilitatea sprijinului militar pentru Ucraina: SUA salută, Rusia protestează)” (în coreeană). 대한경제. . Accesat în .
- ^ „尹진보당 "우크라이나 살상무기 지원 발언 철회하라" [포토] (Partidul Progresist cere retragerea declarației președintelui Yoon privind sprijinul cu arme letale pentru Ucraina)” (în coreeană). The Hankyoreh. . Accesat în .
- ^ „South Korea increases Ukraine aid to $394 mln for 2024 (Coreea de Sud crește ajutorul pentru Ucraina la 394 milioane USD pentru 2024)” (în engleză). Reuters. . Accesat în .
- ^ „South Korea 'not ruling out' sending weapons directly to Ukraine (Coreea de Sud nu exclude posibilitatea de a trimite arme direct în Ucraina)” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- ^ Reuters (). „South Koreans oppose arms for Ukraine as envoy visits (Sud-coreenii se opun trimiterii de arme în Ucraina în timpul vizitei unui emisar)”. Reuters (în engleză).
- ^ Kim, Seung-yeon (). „(LEAD) Yoon holds summit with Kenyan leader, expresses intent to push for FTA with Africa (Yoon susține summit cu liderul kenyan, exprimând intenția de a promova un acord de liber schimb cu Africa)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Park, Jin (). „Launch of 2024 Korea-Africa Summit Preparatory Commission and Its First Meeting (10.13) (Lansarea Comisiei de Pregătire a Summitului Coreea-Africa 2024 și prima sa reuniune (13.10))” (în engleză). Ministry of Foreign Affairs of the Republic of Korea. Accesat în .
- ^ Mackenzie, Jean; Chatterjee, Phelan (). „North Korea fully suspends military pact with South (Coreea de Nord suspendă complet pactul militar cu Sudul)” (în engleză). BBC. Accesat în .
- ^ „"한국전쟁 이후 최대 위기"‥'전쟁 공포' 뒤덮은 한반도 ("Cea mai mare criză de la Războiul din Coreea"… Peninsula Coreeană acoperită de 'frica de război')” (în coreeană). MBC 뉴스. . Accesat în .
- ^ a b Chen, Heather (). „Hot mic catches South Korean leader Yoon Suk Yeol swearing about US lawmakers (Microfonul deschis îl surprinde pe liderul sud-coreean Yoon Suk Yeol înjurând parlamentarii americani)” (în engleză). CNN. Accesat în .
- ^ „South Korean president's party sues broadcaster over hot mic comments (Partidul președintelui sud-coreean dă în judecată postul de televiziune pentru comentariile surprinse de microfonul deschis)” (în engleză). The Straits Times. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Kim, Arin (). „Did Yoon insult the US Congress? (A insultat Yoon Congresul SUA?)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Park, Chan-kyong (). „South Korea could investigate TV station for reporting on Yoon Suk-yeol's hot-mic gaffe (Coreea de Sud ar putea investiga postul TV pentru relatările despre gafa lui Yoon Suk-yeol la microfonul deschis)” (în engleză). South China Morning Post. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „South Korea: MBC network sued for defamation by ruling party (Coreea de Sud: rețeaua MBC dată în judecată pentru defăimare de către partidul de guvernământ)” (în engleză). International Federation of Journalists. . Accesat în .
- ^ Son, Hye-jeong (). „"바이든이 맞다" 61.2%… "날리면이 맞다" 26.9%… 尹 지지율 27.9% ("Este 'Biden' corect" 61,2%... "Este 'nal-li-myeon' corect" 26,9%... Rata de aprobare a lui Yoon 27,9%)” (în coreeană). Newdaily. Accesat în .
- ^ „외교부, '윤 대통령 비속어 보도' MBC에 소송제기 (Ministerul de Externe dă în judecată MBC pentru relatarea despre limbajul vulgar al președintelui Yoon)” (în coreeană). Kyunghyang Shinmun. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ a b Choi, Haan (). „South Korea's tech ambitions at risk from government's R&D budget whiplash (Ambițiile tehnologice ale Coreei de Sud, în pericol din cauza reducerilor bruște ale bugetului guvernamental pentru cercetare și dezvoltare)”. Korea Pro (în engleză).
- ^ Park, Chan-kyong (). „South Korea's Yoon under pressure amid claims of cover-up of soldier's death (Președintele Yoon din Coreea de Sud sub presiune în urma acuzațiilor de mușamalizare a morții unui soldat)”. South China Morning Post (în engleză).
- ^ Yoon, Min-sik (). „Violation found in soldier's death during training exercise: Army (Încălcare descoperită în cazul morții unui soldat în timpul unui exercițiu de antrenament: Armata)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Yim, Hyunsu (). „South Korea's Yoon again vetoes probe bill into marine's death (Președintele Yoon din Coreea de Sud respinge din nou proiectul de lege pentru investigarea morții unui pușcaș marin)”. Reuters (în engleză).
- ^ „뉴라이트, 윤 정부 '전면에'···역사 기관 25개 요직 장악 (New Right, în prim-planul guvernului Yoon: ocuparea a 25 de poziții-cheie în instituțiile istorice)” (în coreeană). Kyunghyang Shinmun. . Accesat în .
- ^ „'일본 식민통치 옹호' 낙성대경제연구소장이 독립기념관 이사 (Directorul Institutului de Cercetări Economice Nakseongdae, care a susținut dominația colonială japoneză, numit membru al consiliului de administrație al Memorialului Independenței)” (în coreeană). The Hankyoreh. . Accesat în .
- ^ „독립기념관, 뉴라이트 품에?‥광복회 '반발' (Memorialul Independenței, în mâinile New Right? Reacția de opoziție a Asociației Descendenților Luptătorilor pentru Independență)” (în coreeană). Munhwa Broadcasting Corporation. . Accesat în .
- ^ „보훈부, 광복회 행사에 '바리케이드'..'뉴라이트' 비판 보복? (Ministerul Veteranilor instalează baricade la evenimentul Asociației Descendenților Luptătorilor pentru Independență... Reacție la criticile aduse mișcării New Right?)” (în coreeană). Munhwa Broadcasting Corporation. . Accesat în .
- ^ „지난 대선 땐 "죄 지었으니 특검 거부"…오늘은 "특검은 반헌법적" (La alegerile prezidențiale anterioare: "Refuzul anchetei speciale înseamnă că ești vinovat"… Astăzi: "Ancheta specială este neconstituțională")” (în coreeană). JTBC. . Accesat în .
- ^ „"尹, 한국의 트럼프" "독재화"‥유럽서 들려온 잇단 '경고' ("Yoon, 'Trumpul Coreei' 'Autocratizare'... Avertismente repetate din Europa")” (în coreeană). Munhwa Broadcasting Corporation. . Accesat în .
- ^ Nord, Marina; Lundstedt, Martin (ianuarie 2024). „Democracy Report 2024: Democracy Winning and Losing at the Ballot (Raportul Democrației 2024: Democrația câștigă și pierde la urne)”. V-Dem Institute (în engleză): 26–27.
- ^ „윤석열 정부 2년 만에… 세계 언론자유지수 62위 '추락' (După doi ani de guvernare Yoon Suk-yeol... Coreea de Sud coboară pe locul 62 în clasamentul mondial al libertății presei)” (în coreeană). Media Today. . Accesat în .
- ^ „노조·언론 수사는 신속, 권력 수사는 눈치‥우려가 현실로 (Investigațiile asupra sindicatelor și presei sunt rapide, cele asupra puterii sunt ezitante... temerile devin realitate)” (în coreeană). Munhwa Broadcasting Corporation. . Accesat în .
- ^ „전원 기각된 영장‥'반정부 목소리' 차단용 신청? (Toate mandatele respinse... cerere pentru a suprima vocile anti-guvernamentale?)” (în coreeană). Munhwa Broadcasting Corporation. . Accesat în .
- ^ „신고 범위 넘었다고 "불법 집회"‥법원 판단은 달랐다 (Depășirea limitelor notificării considerată „adunare ilegală"... hotărârea instanței a fost diferită)” (în coreeană). Munhwa Broadcasting Corporation. . Accesat în .
- ^ „윤석열 정부 장관 등 국회 불출석 29번, 전 정부 '10배' (29 de absențe ale miniștrilor guvernului Yoon în Parlament, de 10 ori mai multe decât în administrația anterioară)” (în coreeană). Kyunghyang Shinmun. . Accesat în .
- ^ „헌재연구원 "대통령, 국회 존중하고 거부권 신중해야" (Institutul de Cercetare Constituțională: „Președintele trebuie să respecte Parlamentul și să exercite cu prudență dreptul de veto")” (în coreeană). The Dong-A Ilbo. . Accesat în .
- ^ a b Lee, Hae-rin (). „Over 3,000 university professors demand President Yoon Suk Yeol's resignation (Peste 3.000 de profesori universitari cer demisia președintelui Yoon Suk Yeol)”. The Korea Times (în engleză).
- ^ 김, 휘란 (). „권력 사유화 윤석열 퇴진" 고려대·국민대 교수들도 시국선언 ("Privatizarea puterii, demisia lui Yoon Suk-yeol" – Profesorii de la Universitățile Korea și Kookmin emit o declarație publică)” (în coreeană). JTBC. Accesat în .
- ^ „"윤석열, 사람이 어째서 그 모양인가"..천주교 사제 1466명 시국선언 ("Yoon Suk-yeol, cum poate fi omul așa?"... 1.466 de preoți catolici emit o declarație publică)” (în coreeană). Munhwa Broadcasting Corporation. . Accesat în .
- ^ „South Korea president declares emergency martial law (Președintele Coreei de Sud declară legea marțială de urgență)” (în engleză). CNN. . Accesat în .
- ^ Choe, Sang-Hun (). „In Defiant Speech, South Korea's President Defends Martial Law Decree (Într-un discurs sfidător, președintele Coreei de Sud apără decretul privind legea marțială)”. The New York Times (în engleză).
- ^ a b „[단독] 공수처, 평양 무인기 자료 확보…'외환죄'도 본격 수사 ([Exclusiv] Biroul de Investigații pentru Corupția Oficialilor Publici obține materiale despre dronele din Phenian... Ancheta completă privind 'trădarea statului')” (în coreeană). JTBC. . Accesat în .
- ^ Kim, Tong-Hyung (). „South Korean president lifts martial law decree after unanimous parliament vote (Președintele sud-coreean ridică decretul privind legea marțială după votul unanim al parlamentului)” (în engleză). News 4 San Antonio. Accesat în .
- ^ Jung, Min-kyung (). „Assembly speaker declares martial law as invalid (Președintele Adunării declară legea marțială ca fiind invalidă)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ „Military says martial law will be maintained until lifted by president (Armata afirmă că legea marțială va fi menținută până la revocarea de către președinte)” (în engleză). BBC News. . Accesat în .
- ^ „Martial law will be lifted when ministers meet, says Yoon (Legea marțială va fi ridicată când miniștrii se vor întruni, spune Yoon)” (în engleză). BBC News. . Accesat în .
- ^ Wong, Tessa; Armstrong, Kathryn (). „South Korea President Yoon Suk Yeol apologises for martial law declaration (Președintele Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, își cere scuze pentru declararea legii marțiale)”. BBC News (în engleză).
- ^ Yoon, Suk Yeol (). „"총 쏴서라도 끌어내, 이재명∙한동훈부터 잡아"...檢 공소장 적시 („Trageți dacă e nevoie, arestați-i pe Lee Jae-myung și Han Dong-hoon"... menționat în rechizitoriul procurorilor)”. Korea JoongAng Daily (în coreeană).
- ^ Mion, Landon (). „South Korea imposes a travel ban on President Yoon over martial law declaration (Coreea de Sud impune o interdicție de călătorie președintelui Yoon din cauza declarării legii marțiale)”. Fox News (în engleză).
- ^ Yim, Hyunsu; Kim, Jack (). „South Korea police try to raid Yoon's office over martial law (Poliția sud-coreeană încearcă să percheziționeze biroul lui Yoon în legătură cu legea marțială)”. Reuters (în engleză).
- ^ „Yoon to continue getting paid $14,788 per month despite impeachment (Yoon va continua să primească 14.788 USD pe lună în ciuda demiterii)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ Gillett, Francesca; Yeung, Tinshui (). „President Yoon's staff offer to resign (Personalul președintelui Yoon oferă să demisioneze)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ^ Brennan, David; Deliso, Meredith (). „South Korean president's chief of staff resigns after martial law lifted (Șeful de cabinet al președintelui sud-coreean demisionează după ridicarea legii marțiale)” (în engleză). ABC News. Accesat în .
- ^ „South Korean police blocked from raid on president's office (Poliția sud-coreeană împiedicată să percheziționeze biroul președintelui)” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- ^ Choe, Sang-Hun (). „In Defiant Speech, South Korea's President Defends Martial Law Decree (Într-un discurs sfidător, președintele Coreei de Sud apără decretul legii marțiale)” (în engleză). The New York Times. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „South Korea president defends martial law decree and vows to 'fight to the end' (Președintele Coreei de Sud apără decretul legii marțiale și promite să „lupte până la capăt")” (în engleză). The Guardian. . Accesat în .
- ^ Davies, Christian; Song, Jung-a (). „South Korean lawmakers move to impeach president (Parlamentarii sud-coreeni inițiază procedura de demitere a președintelui)”. Financial Times (în engleză).
- ^ Yi, Wonju (). „(LEAD) Police open investigation into treason charges against Yoon (Poliția deschide o anchetă privind acuzațiile de trădare împotriva lui Yoon)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Arin (). „Special counsel probe sought over Yoon Suk Yeol's 'treason' (Se solicită o anchetă a consilierului special privind 'trădarea' lui Yoon Suk Yeol)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ Lee, Juhyun; Gallo, William (). „Ahead of impeachment vote, Yoon apologizes for anxiety over martial law decree (Înaintea votului de demitere, Yoon își cere scuze pentru anxietatea cauzată de decretul legii marțiale)” (în engleză). Voice of America. Accesat în .
- ^ Son, Ji-hyoung (). „Uncertainty looms over Yoon's plans to delegate power to party (Planurile lui Yoon de a delega puterea către partid sunt învăluite în incertitudine)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ „Vote to impeach South Korea's President Yoon Suk Yeol fails after boycott by ruling party MPs (Votul pentru demiterea președintelui Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, eșuează după boicotul deputaților partidului de guvernământ)” (în engleză). BBC News. . Accesat în .
- ^ Kim, Cynthia; Park, Ju-min; Lee, Joyce (). „South Korea's Yoon survives martial law impeachment move after his party boycotts vote (Președintele Coreei de Sud, Yoon, supraviețuiește demersului de demitere pentru legea marțială după ce partidul său boicotează votul)”. Reuters (în engleză).
- ^ Kim, Hyung-Jin; Kim, Tong-Hyung (). „South Korea's President Yoon is banned from traveling abroad after martial law chaos (Președintele Coreei de Sud, Yoon, este interzis de la călătorii în străinătate după haosul legii marțiale)” (în engleză). AP News. Accesat în .
- ^ Ng, Kelly; Mackenzie, Jean (). „South Korean MPs impeach president over martial law attempt (Parlamentarii sud-coreeni îl demit pe președinte din cauza încercării de a impune legea marțială)” (în engleză). BBC News. Accesat în .
- ^ „[Breaking] South Korea's parliament votes to impeach acting president; Ruling party vows to challenge its effect ([Breaking] Parlamentul Coreei de Sud votează pentru demiterea președintelui interimar; Partidul de guvernământ promite să conteste efectul)” (în engleză). The Korea Herald. . Accesat în .
- ^ Lee, Minji (). „(LEAD) Main opposition submits bill to impeach acting President Han; vote up for Friday (Opoziția principală depune proiect de lege pentru demiterea președintelui interimar Han; votul programat pentru vineri)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Opposition party vows to immediately take steps to impeach Han (Partidul de opoziție promite să ia măsuri imediate pentru demiterea lui Han)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „Yoon Suk Yeol impeachment: trial of suspended South Korean president begins (Demiterea lui Yoon Suk Yeol: procesul președintelui sud-coreean suspendat începe)” (în engleză). The Guardian. . Accesat în .
- ^ Kim, Eun-jung (). „(News Focus) Constitutional Court expected to rule on Yoon's impeachment in mid-March (Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra demiterii lui Yoon la mijlocul lunii martie)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „South Korea's President Yoon defends martial law call at impeachment trial (Președintele Coreei de Sud, Yoon, apără decretul legii marțiale la procesul de demitere)” (în engleză). Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „(4th LD) Yoon says he is sorry, thankful to nation at final impeachment hearing (Yoon spune că este regretabil și recunoscător națiunii la ultima audiere a procesului de demitere)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „In final defense, Yoon Suk Yeol apologizes but insists Dec. 3 martial law was 'national appeal' (În apărarea finală, Yoon Suk Yeol își cere scuze, dar insistă că legea marțială din 3 decembrie a fost un 'apel național')” (în engleză). The Korea Herald. . Accesat în .
- ^ „Yoon Suk Yeol's impeachment trial: 73 days, 11 hearings, 16 witnesses (Procesul de demitere al lui Yoon Suk Yeol: 73 de zile, 11 audieri, 16 martori)” (în engleză). The Korea Herald. . Accesat în .
- ^ Yoo, Jee-ho (). „(2nd LD) Yoon snubs 3rd summons for questioning in martial law investigation (Yoon ignoră a treia citație pentru interogatoriu în ancheta privind legea marțială)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ Kim, Seung-yeon (). „Court issues warrant to detain impeached President Yoon in martial law probe (Curtea emite mandat de reținere pentru președintele demis Yoon în ancheta privind legea marțială)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „South Korea's impeached president resists arrest over martial law bid (Președintele demis al Coreei de Sud rezistă arestării în urma încercării de a impune legea marțială)” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- ^ Yoon, Min-sik (). „Defiant Yoon vows to fight arrest 'until the end' (Yoon sfidează arestarea și promite să lupte „până la capăt")” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ „South Korean authorities halt bid to arrest Yoon after hours-long standoff (Autoritățile sud-coreene opresc tentativa de arestare a lui Yoon după un impas de mai multe ore)” (în engleză). Al Jazeera English. . Accesat în .
- ^ Lee, Haye-ah (). „Court grants extension of warrant to detain Yoon (Curtea acordă prelungirea mandatului de reținere pentru Yoon)” (în engleză). Yonhap News Agency. Accesat în .
- ^ „공수처, 윤석열 대통령 체포 (Biroul de Investigații pentru Funcționari Publici îl arestează pe președintele Yoon Suk Yeol)” (în coreeană). YTN. . Accesat în .
- ^ Choe, Sang-Hun; Jin, Yu Young; Kim, Victoria (). „South Korea President Yoon Is Detained for Questioning Over Martial Law (Președintele Coreei de Sud, Yoon, este reținut pentru interogatoriu în legătură cu legea marțială)”. The New York Times (în engleză).
- ^ „Yoon detained for questioning over martial law (Yoon reținut pentru interogatoriu în legătură cu legea marțială)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ Kim, Tong-Hyung (). „South Korean court rejects petition to release impeached president detained over martial law (Curtea sud-coreeană respinge cererea de eliberare a președintelui demis, reținut în urma legii marțiale)” (în engleză). AP News. Accesat în .
- ^ „President, clad in prison garb, placed in solitary confinement (Președintele, îmbrăcat în uniformă de închisoare, plasat în izolare)” (în engleză). The Korea Times. . Accesat în .
- ^ „Court extends impeached South Korean president's detention (Curtea prelungește detenția președintelui sud-coreean demis)” (în engleză). The Guardian. . Accesat în .
- ^ „South Korean president indicted as 'ringleader of an insurrection' (Președintele sud-coreean inculpat ca 'lider al unei insurecții')” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- ^ Lee, Jihoon (). „South Korea's President Yoon free, trials continue after court quashes detention (Președintele Coreei de Sud, Yoon, eliberat; procesele continuă după anularea detenției de către instanță)”. Reuters (în engleză).
- ^ McKenzie, Jean (). „South Korea's impeached president Yoon released from detention (Președintele demis al Coreei de Sud, Yoon, eliberat din detenție)” (în engleză). BBC. Accesat în .
- ^ a b Kim, Stella; Jett, Jennifer (). „South Korean court upholds President Yoon's impeachment over martial law order (Curtea sud-coreeană confirmă demiterea președintelui Yoon pentru ordinul de lege marțială)” (în engleză). NBC News. Accesat în .
- ^ Teo, Wendy (). „South Korean President Yoon Suk Yeol ousted (Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol destituit)” (în engleză). The Straits Times. Accesat în .
- ^ „Yoon Suk Yeol: South Korea's impeached president is removed from office, four months after declaring martial law (Yoon Suk Yeol: Președintele demis al Coreei de Sud este înlăturat din funcție, la patru luni după declararea legii marțiale)” (în engleză). CNN. . Accesat în .
- ^ Lee, Hyo-jin (). „Decoding ruling: Why court upheld Yoon's impeachment (Analiza deciziei: De ce instanța a confirmat demiterea lui Yoon)” (în engleză). The Korea Times. Accesat în .
- ^ Song, Seung-hyun (). „The verdict that removed South Korean President Yoon Suk Yeol from power (Verdictul care a înlăturat președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol de la putere)” (în engleză). The Korea Herald. Accesat în .
- ^ a b c „South Korea's ousted Yoon moves back to apartment with 11 pets and security personnel (Fostul președinte sud-coreean Yoon se mută înapoi în apartament cu 11 animale de companie și personal de securitate)” (în engleză). CNN. . Accesat în .
- ^ „S. Korea's ex-president Yoon leaves party ahead of snap election (Fostul președinte sud-coreean Yoon părăsește partidul înaintea alegerilor anticipate)” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- ^ „Ex-President Yoon attends screening of documentary on claims of election fraud (Fostul președinte Yoon participă la proiecția unui documentar despre acuzațiile de fraudă electorală)” (în engleză). The Korea Herald. .
- ^ „South Korea's former President Yoon attends 2nd insurrection trial hearing (Fostul președinte sud-coreean Yoon participă la a doua audiere în procesul pentru insurecție)” (în engleză). Anadolu Ajansi. . Accesat în .
- ^ „South Korea's ex-president Yoon to face insurrection trial on Monday (Fostul președinte sud-coreean Yoon va înfrunta luni procesul pentru insurecție)”. CNA (în engleză). .
- ^ Lee, Joyce (). „South Korea begins criminal insurrection trial of ousted president Yoon (Coreea de Sud începe procesul penal pentru insurecție al fostului președinte Yoon)”. Reuters (în engleză).
- ^ „Police seize ex-President Yoon's phones for 1st time since martial law bid (Poliția a confiscat telefoanele fostului președinte Yoon pentru prima dată de la tentativa de lege marțială)” (în engleză). The Korea Herald. .
- ^ „South Korea conducts historic raid on ex-president Yoon's home (Coreea de Sud efectuează o razie istorică la reședința fostului președinte Yoon)”. South China Morning Post (în engleză). .
- ^ „Prosecutors indict ex-President Yoon for abuse of power (Procurorii îl inculpă pe fostul președinte Yoon pentru abuz de putere)” (în engleză). Yonhap News Agency. .
- ^ „[뒤끝작렬] 윤석열 '나는 보수다'...한국당에 던지는 메시지는? ([Explozie de resentimente] Yoon Suk-yeol: „Eu sunt conservator"... Care este mesajul adresat Partidului Coreean Liberal?)” (în coreeană). No Cut News. .
- ^ „정두언 "윤석열 성향 보수로 보여···대통령도 대단한 용기" (Jeong Du-eon: „Yoon Suk-yeol pare a fi de orientare conservatoare... și numirea sa ca președinte este un mare curaj")” (în coreeană). Kyunghyang Shinmun. .
- ^ „진중권, '윤석열 지지포럼'에 기조발제..."확대 해석할 필요 없다" (Jin Jung-kwon susține discursul principal la Forumul de Susținere a lui Yoon Suk-yeol: „Nu este necesar să interpretăm extins")” (în coreeană). NewsPim. .
- ^ „진중권 "윤석열, 상당히 퇴행적…자유지상주의 멘탈" (Jin Jung-kwon: „Yoon Suk-yeol este destul de regresiv... mentalitate de libertarian")” (în coreeană). Ajunews. .
- ^ „Seoul's art market ascent reaches new high with first Frieze fair (Piața de artă din Seul atinge un nou vârf cu primul târg Frieze)” (în engleză). The Art Newspaper. .
- ^ „The troubling far-right tendencies of Korea's Yoon Suk-yeol (Tendințele îngrijorătoare de extremă dreapta ale lui Yoon Suk-yeol din Coreea)” (în engleză). The Hankyoreh. .
- ^ „Is Yoon Suk-yeol the South Korean Trump? (Este Yoon Suk-yeol Trump-ul sud-coreean?)” (în engleză). The Korea Herald. .
- ^ „Feminism is the New F-Word – Populism & Patriarchy Among Young South Korean Men (Feminismul este noul cuvânt cu F – Populism și patriarhat printre tinerii bărbați sud-coreeni)” (în engleză). Harvard Political Review. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Samsung commits $356 billion in investments with 80,000 new jobs (Samsung investește 356 miliarde de dolari și creează 80.000 de locuri de muncă)” (în engleză). The Jakarta Post. .
- ^ „자칭 보수 윤석열 "프리드먼 책 감명, 사회 점진적 변화 중시" (Autoproclamatul conservator Yoon Suk-yeol: "Impresionat de cartea lui Friedman, pun accent pe schimbarea socială graduală")” (în coreeană). JoongAng Ilbo. .
- ^ „Yoon Suk-yeol: What to Expect from South Korea's Next President (Yoon Suk-yeol: Ce să așteptăm de la următorul președinte al Coreei de Sud)” (în engleză). Center for Strategic & International Studies. .
- ^ „The Dueling Nuclear Nightmares Behind the South Korean President's Alarming Comments (Dublele coșmaruri nucleare din spatele comentariilor alarmante ale președintelui sud-coreean)” (în engleză). Carnegie Endowment for International Peace. .
- ^ „Yoon says he will request redeployment of U.S. tactical nukes in case of emergency (Yoon spune că va solicita redeplasarea armelor nucleare tactice ale SUA în caz de urgență)” (în engleză). Yonhap News Agency. .
- ^ a b Gallo, William (). „US Rules Out Redeploying Tactical Nukes to South Korea (SUA exclude redeplasarea armelor nucleare tactice în Coreea de Sud)” (în engleză). Voice of America.
- ^ „South Korea could host more US Thaad missiles: presidential front runner (Coreea de Sud ar putea găzdui mai multe rachete THAAD ale SUA: candidat prezidențial)” (în engleză). South China Morning Post. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ Kinsella, Eileen; Chow, Vivienne (). „Kim Keon Hee, the Art-Loving First Lady of Korea and 'K-Culture Salesperson,' Talks Mark Rothko and Moon-Jar Diplomacy (Kim Keon Hee, Prima Doamnă iubitoare de artă a Coreei și 'Ambasadoare a K-Culturii', vorbește despre Mark Rothko și diplomația Moon-Jar)” (în engleză). Artnet News.
- ^ „Who is South Korea's first lady Kim Keon-hee and what are the charges against her? (Cine este prima doamnă a Coreei de Sud, Kim Keon-hee, și care sunt acuzațiile împotriva ei?)” (în engleză). Hindustan Times. .
- ^ „[단독]김건희 "'영부인'보다 '대통령 배우자' 표현이 좋아" ([Exclusiv] Kim Keon-hee: "Prefer termenul 'soția președintelui' în loc de 'prima doamnă'")” (în coreeană). The Dong-A Ilbo. .
- ^ „[여성조선] 전시장에서 만난 윤석열 검찰총장 후보 부인 김건희 대표... 60억대 자산가 ([Yeoseong Chosun] Întâlnirea cu Kim Keon-hee, soția candidatului la funcția de procuror general Yoon Seok-yeol, în galerie... Deținătoare de active în valoare de 6 miliarde de woni)” (în coreeană). Chosun Ilbo. .
- ^ Kabra, Archana (). „Meet Kim Kun-hee, Wife of South Korea President-elect Yoon Suk-yeol (Cunoașteți-o pe Kim Kun-hee, soția președintelui ales al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol)” (în engleză). The Teal Mango. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ a b „Korean archbishop expresses hope country's new president to work for unity, justice (Arhiepiscopul coreean își exprimă speranța că noul președinte al țării va lucra pentru unitate și justiție)” (în engleză). LiCAS.news. .
- ^ „Yoon meets Seoul archbishop, participates in food service for homeless (Yoon se întâlnește cu arhiepiscopul din Seul și participă la un serviciu de alimentație pentru persoanele fără adăpost)” (în engleză). The Free Library. .
- ^ Shin, Ji-hye (). „S. Korea's politicians and their relationship with shamanism amid uncertainty (Politicienii din Coreea de Sud și relația lor cu șamanismul în contextul incertitudinii)” (în engleză). Asia News Network.
- ^ Choi, Jae-hee (). „Dogs gifted by Turkmenistan's president move into zoo (Câini dăruiți de președintele Turkmenistanului mutați într-o grădină zoologică)” (în engleză). The Korea Herald.
- ^ „Korea and Poland sign MOUs on nuclear power, tech and Ukraine (Coreea și Polonia semnează memorandumuri de înțelegere privind energia nucleară, tehnologia și Ucraina)” (în engleză). Korea JoongAng Daily. .
- ^ „Incontro con il Presidente della Repubblica di Corea, Yoon Suk Yeol, in occasione della visita di Stato (Întâlnire cu Președintele Republicii Coreea, Yoon Suk Yeol, cu ocazia vizitei de stat)” (în italiană). Presidenza della Repubblica Italiana. .
- ^ Song, Sang-Ho (). „Yoon, Kishida receive JFK Profile in Courage Award for improving Seoul-Tokyo ties (Yoon și Kishida primesc Premiul JFK Profile in Courage pentru îmbunătățirea relațiilor Seul-Tokyo)” (în engleză). Yonhap News Agency.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Yoon Suk-yeol la Wikimedia Commons- „Yoon Suk-yeol” (în engleză). C-SPAN. Accesat în .
- Nașteri în 1960
- Nașteri pe 18 decembrie
- Sud-coreeni în viață
- Romano-catolici sud-coreeni
- Avocați
- Procurori generali
- Critici ai feminismului
- Conservatori
- Teoreticieni ai conspirației
- Extremiști de dreapta
- Președinți ai Coreei de Sud
- Order of the Bath
- Cavaleri ai Ordinului de Merit al Republicii Italiene
- Beneficiari ai Ordinului Vulturul Alb