Neagu Cosma

Neagu Cosma
Date personale
Născut	1925 Padina, România
Decedat	13 martie 2007 (82 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	ofițer de informații
Limbi vorbite	limba română

Neagu Cosma (n. 1925, Padina, România – d. 13 martie 2007) a fost un general român de Securitate, care a condus Direcția a III-a de Contraspionaj a Securității (1960–1973).

Biografie

A preluat conducerea Direcției de Contraspionaj a Securității în 10 septembrie 1960 ca împuternicit la comandă. A fost numit director al Direcției de Contraspionaj în 17 septembrie 1962 și a îndeplinit această funcție până în august 1973. În august 1973 a fost înlocuit de la conducerea Direcției de Contraspionaj și transferat în funcția de comandant al Școlii Militare de Ofițeri Activi a Ministerului de Interne de la Băneasa (august 1973 – mai 1974), fiind trecut în rezervă după mai puțin de un an prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 483 din 7 mai 1974.

După trecerea sa în rezervă, a devenit prim-vicepreședinte (sau, după altă sursă, președinte executiv) al Asociației Automobil Clubul Român (ACR). Cu ocazia plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, care a avut loc în 2 noiembrie 1978 sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu (secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, președintele Frontului Unității Socialiste), Neagu Cosma a fost ales reprezentant al organizațiilor de masă și obștești în Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste (FUS).

În anul 1990 a fost reactivat în Serviciul Român de Informații de către directorul Virgil Măgureanu și numit șef al Serviciului de Inspecții și consilier al directorului, dar la scurt timp a fost trecut din nou în rezervă. După Revoluția din decembrie 1989, Neagu Cosma s-a remarcat ca autor al mai multor volume de dezvăluiri din culisele Securității.

Distincții

• Ordinul „Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale și de stat” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru contribuția activă la întărirea regimului democrat-popular”
• Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru merite în activitatea de partid și întărirea regimului democrat-popular”
• Ordinul „23 August” clasa a IV-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”
• Ordinul „Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale și de stat” clasa a II-a (20 aprilie 1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”

Cărți publicate

• Fapte din umbră, I-IV, Editura Politică, București, 1975, 1977, 1980, 1983, 284+264+238+240 p. – împreună cu Dumitru Marinescu (toate 4 vol.) și R. Georgescu (vol. 1 și 2);
• Să ne amintim de Cain, roman, Ed. Cartea Românească, București, 1981, 244 p. – împreună cu Mihai Stan;
• Capcana din panou, Ed. Sport-Turism, București, 1981, col. „Cartea de vacanță”, 238 p.;
• La Săcele... liniște, Ed. Sport-Turism, București, 1982, col. „Cartea de vacanță”, 464 p. – împreună cu Mihai Stan;
• Cine l-a ucis pe Abel?, Ed. Sport-Turism, București, 1984, col. „Cartea de vacanță”, 400 p. – împreună cu Mihai Stan;
• Noaptea amăgirii, roman, Ed. Cartea Românească, București, 1986, 210 p. – împreună cu Mihai Stan;
• Culisele Palatului Regal, Ed. Globus, București, 1990, 340 p. (ed. a II-a, Ed. Globus, București, 1998, 390 p.);
• Cupola. Din culisele... Securității, Ed. Globus, București, 1994, 314 p.;
• Dominația comunistă, 1944–1989. I. Contribuția unor minorități naționale la bolșevizarea României, Ed. Partidul Dreapta Națională, București, 1995, col. „Mari crime împotriva națiunii române”; ed. a II-a, Ed. Bravo Press, București, 1996, col. „Mari crime împotriva națiunii române”, 106 p.;
• Dictatul de la Viena (30 august 1940) – consecință a crimei organizate statal de către Ungaria și a colaboraționismului unor unguri din România, Ed. Bravo Press, București, 1996, col. „Mari crime împotriva națiunii române”, 184 p.;
• Securitatea, poliția politică, dosare, informatori, Ed. Globus, București, 1998, 304 p.;
• Cum a fost posibil? Cârtița Pacepa, Ed. Paco, București, f.a. [1998], 152 p.; ed. a II-a, Ed. Paco, București, 2011, 282 p.
• „Adevăruri” demontate, Ed. Paco, București, 1999, 180 p. – împreună cu Ion Stănescu;
• În anul 1968, a fost programată și invadarea României. Informații inedite din interiorul Serviciilor Secrete ale României, Ed. Paco, București, 1999, 170 p. (ed. a II-a, În anul 1968, a fost programată și invadarea României. Informații inedite din interiorul Serviciilor Speciale ale României, Ed. Paco, București, 2002, 239 p.) – împreună cu Ion Stănescu;
• De la iscoadă la agentul modern în spionajul și contraspionajul românesc, Ed. Paco, București, 2001, 238 p. – împreună cu Ion Stănescu;
• Potențialul turistic românesc – Eldorado al viitorului: convorbiri realizate de Neagu Cosma cu Ion Stănescu, fost ministru al Turismului in perioada 1984–1989, Ed. Paco, București, 2001, 292 p. – împreună cu Ion Stănescu;
• De-a jocul cu spionii, Ed. Paco, București, f.a. [2002], 216 p.

Galerie

• 
  Neagu Cosma, prim-vicepreședinte al ACR (1977)
• 
  Neagu Cosma, prim-vicepreședinte al ACR (1979)
• 
  Neagu Cosma, prim-vicepreședinte al ACR (1981)
• 
  Neagu Cosma, prim-vicepreședinte al ACR (1983)

Legături externe

• Cronica Română, 29 martie 2007 - La moartea generalului Neagu Cosma