Mongolia

Mongolia (în mongolă: Монгол Улс) este o țară din Asia Centrală, republică parlamentară, care se învecinează la nord cu Rusia, la sud și est cu Republica Populară Chineză, iar granița de vest se află la o mică distanță de Kazahstan. A fost centrul Imperiului mongol în secolul 13, dar a fost condusă de dinastia manciuriană Qing, din secolul 17 și până la formarea, cu asistență sovietică, a unui guvern independent (în 1921). Ca urmare a prăbușirii Uniunii Sovietice, Mongolia a adoptat o formă de guvernare democratică. A optsprezecea țară din lume ca suprafața, Mongolia are foarte puțin teren arabil: predomină stepa, alături de munți (în nord si vest) și Deșertul Gobi în sudul țării. Circa 30% din populația țării este alcătuită din nomazi sau semi-nomazi, budiști de rit tibetan și de etnie mongolă. Capitala Ulaanbaatar concentrează peste 40% din populație.

Geografie

Mongolia se întinde pe o suprafață vastă de 1.56 milioane km², plasând-o pe locul 18 din lume. Are o mărime comparabilă cu cea a Iranului.

Mongolia se află între 41° și 52° latitudini nordice, 87° și 120° longitudini estice. Granița de nord este delimitată de Rusia, cea de sud de China, iar 36 km de la granița de vest se află Kazahstan.

Unități de relief

Sud-estul țării este, în larg, dominat de deșertul Gobi. Regiunile nord-vestice sunt montane. Mare parte din Mongolia este o pajiște, ce originează în Manciuria și se extinde aproape 900.000 km². Datorită pășunatului intensiv, vegetația este rară.

Istorie

Articol principal: Istoria Mongoliei

În secolul 13 Mongolia a fost centrul unui imperiu mongol, cel mai mare imperiu cu suprafață continuu-terestră din istoria lumii. După mai mult de un secol, Imperiul Mongol și-a sfârșit existența, iar Mongolia a redevenit un teritoriu fracturat de lupte interne, ceea ce a permis, în 1636, cucerirea Mongoliei Interioare de către dinastia Qing, și, în 1691, supunerea celei Exterioare (propriu-zise). Ambele regiuni și-au declarat independența în anul 1911, dar numai Mongolia Exterioară și-o poate menține, datorită sprijinului rusesc. După Revoluția Rusă din octombrie 1917, trupe chinezești au reocupat Mongolia Exterioară în 1919, dar s-au văzut prinse la mijloc în Războiul civil rus – conflictul dintre "Albi" și Armata Roșie, extins și în teritoriul extra-mongol – și s-au retras în anul 1921. În 1924 a fost proclamată Republica Populară Mongolă. Mongolia s-a aliniat politicii sovietice. Acei oameni politici care au cerut o cale mai puțin dependentă, precum Bodoo sau Dandzan, au fost înlăturați și executați sumar. În anul 1928 a început ascensiunea politică a lui Horloogiin Cioibalsan. Sub conducera sa, colectivizarea forțată, epurările, ca și distrugerea mănăstirilor lamaiste din 1937 au provocat moartea a 10.000 de persoane.

În Al Doilea Război Mondial, URSS a apărat Mongolia de invazia japoneză în bătălia de la Halhin Gol. Trupe mongole au participat la ofensiva sovietică împotriva Japoniei, desfășurată în Mongolia Interioară – august 1945 (Operațiunea „Furtună de August”). Pericolul prezentat de trupe mongole ocupând porțiuni ale Mongoliei Interioare a provocat recunoașterea de către Republica Chineză a independenței Mongoliei Exterioare, cu prevederea unui referendum în jurul acestei opțiuni. Referendumul a avut loc la 20 octombrie 1945, și, potrivit evidenței oficiale, 100% din electorat s-a pronunțat în favoarea independenței. După proclamarea Republicii Populare Chineze, cele două țări și-au acordat recunoașterea reciprocă la data de 6 octombrie 1949.

La moartea lui Cioibalsan, în Moscova – 26 ianuarie 1952, Yumjaagiyn Țedenbal a preluat puterea. În 1956, și, din nou, în 1962, cultul personalității lui Cioibalsan a fost condamnat oficial. Mongolia a continuat să fie strâns legată de Uniunea Sovietică, mai ales după ruptura sino-sovietică de la sfârșitul anilor 1950. În momentul vizitei lui Tsedenbal la Moscova, din august 1984, parlamentul i-a anunțat oficial retragerea, înlocuindu-l cu Jambyn Batmonh.

În 1990, Partidul Revoluționar al Poporului Mongol a cedat controlul unic al guvernării, permițând deschiderea drumului ce avea să ducă la noua constituție din 1992, prin care era abolită Republica Populară și se genera un regim statal hibrid, parlamentar-prezidențial.

Politică

Articol principal: Politica Mongoliei

Din data de 17 octombrie 1961, Mongolia face parte din grupul Națiunilor Unite.

De-a lungul istoriei, principalul aliat al Mongoliei a fost U.R.S.S., care o ajută economic și militar.

În 1986 Mongolia și-a restabilit relațiile cu China, care erau destul de reci din cauza repatrierii forțate a chinezilor, din 1983. Începând cu 1990, Mongolia și-a deschis relații cu SUA, Japonia, U.E.; rămâne însă dependentă de Rusia și China.

Noua constituție a Mongoliei a fost adoptată pe 12 februarie 1992 și introduce multipartidismul.

Președintele este ales de către popor cu vot direct, pentru un mandat de 4 ani; el este și șeful armatei.

Președintele este cel care îl numește în funcție pe primul-ministru, are dreptul de-a dizolva guvernul, drept de inițiativă și drept de veto.

Economie

Articol principal: Economia Mongoliei

Economia Mongoliei este centrată pe agricultură și minerit. Din valoarea totală a producției agricole, 70% o reprezintă creșterea oilor; cultura principală este grâul. Resursele subsolului sunt: cărbune, minereuri de cupru și feroase.

Cea mai mare parte a populației trăiește de pe urma păstoritului, cuprinzănd, în special: bovine, ovine, caprine, cabaline și cămile (bactriene). Multe instalații industriale au fost închise din cauza tranziției spre capitalism și a sfârșitului Uniunii Sovietice, stat care menținea fabricile, în mare parte deficitare. Mineritul are ca principale produse: petrolul, cărbunele și cuprul, împreună cu exploatări mai mici, de molibden, wolfram și fosfați. La capătul deceniilor de economie de stat, a avut loc tranziția – de multe ori, dureroasă – către capitalism. Astăzi, Mongolia are peste 30.000 de întreprinderi independente, situate, în special, în și în jurul capitalei. În afara orașelor, cei mai mulți mongoli se ocupă cu păstoritul de subszistență.

PIB-ul este de circa 420$ per capita. Deși PIB-ul este în creștere din 2002, statul este încă angajat în surclasarea unui deficit bugetar major. Guvernul mongol a remediat o imensă datorie externă către Rusia (11 miliarde $) în anul 2004, printr-o plată de 300 milioane $; cuantumul redus a fost acceptat datorită dificultăților și a pierderilor de vieți umane din Mongolia erei sovietice.

Mongolia a aderat la Organizația Mondială a Comerțului în 1997 și exportă cașmir, minerale și produse alimentare în Rusia, SUA, China, Japonia, Italia, alături de alte țări.

Demografie

În anul 2024, Mongolia avea o populație de 3.544 milioane de locuitori. Acest număr include și cetățeni mongoli care trăiesc în afara țării, deci populația permanentă este de 3.4 milioane. Asta face ca densitate să fie extrem de joasă: 2.24 de locuitori trăiesc per un kilometru pătrat. 51% din populație este de sex masculin, iar 49% feminin.

Populația statului este expusă la o creștere anuală de 1.3% (2023)^[5]

Orașe

Articol principal: Lista orașelor din Mongolia

În 2020, peste 46% din țară locuia în capitala Ulaanbaatar. 21% din stat locuiesc în alte așezări urbane (ex Erdenet, Darchan, Tschoibalsan etc…) Restul populației (31%) trăiește în zone rurale. Ulaanbaatar cuprinde 1,66 milioane locuitori.^[6]

Religie

Următoarea enumerare implică doar indivizi de peste 15 ani^[7]:

Persoane non-religioase:1.338.528(40.6%) Persoane religioase: 1.958.338(59.4%) dintre care…

Budiști :1.704.480 (51.7%)

Islamiști: 105.500 (3.2%)

Shaminiști: 82.422 (2.5%)

Creștini: 42.859 (1.3%)

Altă confesiune: 23.078(0.7%)

40% din indivizi sau identificat ca non-religioși; majoritatea restului (59.4%) s-au identificat cu confesiune de budiști (51.7%) Restul religiilor includ islamism, creștinism, și shamism mongol. Practici religioase, în special cele budiste ale bisericii, au fost opresate de guvern.

Limbi

Hartă ce reprezintă majoritatea vorbitorilor de mongolă de astăzi

Limba oficială este mongolă, vorbită de 95% din populație. Punând în calcul dialectele sale, 5,7 milioane de oameni vorbesc limba. Este un membru al familii mongolice. Limbile mongolice formează ramura de est a familiei limbilor altaice. Principalele limbi mongole actuale sunt: mongola, oirata buriata, calmâca, dongxiang.

Din punct de vedere istoric, mongola se scria vertical, folosind alfabetul tradițional (Uighur-Mongol). Totuși, sub influența sovietică, în 1941 a fost adoptat alfabetul chirilic, care se folosește până în prezent. Totuși, după revoluția din 1990, guvernul consideră scrisul pe vertical și reintroducerea sa în sistemul oficial.

Alfabetul vechi mongol este cel național, și este învățat din clasa a șasea. Engleză se învață din a treia.

Limbi minoritare includ: Engleză, în special cu tinerețea Chineză Rusă, a rămas o limbă importantă în Mongolia pentru activități și domeni profesionale. Japoneză; Coreană, mulți mongoli lucrează în aceste țări.

Efectele schimbării climatului

Mongolia este afectată în mod substanțial de încălzirea globală.^[8] Între 1940 și 2001, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1,5 °C.^[8] Temperatura de iarnă a crescut cu chiar mai mult de 3,6 grade în acea perioadă.^[8] Gheața antică din Mongolia se topește rapid din cauza schimbării climatului și a încălzirii temperaturilor de vară.^[9] Deoarece fluxul de pe câmpurile de gheață se usucă mai des în timpul verii, alimentarea cu apă potabilă este tot mai restrânsă.^[9] Acest lucru va atrage după sine atât riscurile extreme, atât în patrimoniul cultural, cât și cu tradiția tradițională a renilor în anii următori.^[9] Drept urmare, criza climatică pune în pericol efectivele de renuri domestice în latitudini joase, care trăiesc în zonele montane de tundră din nordul Mongoliei.^[9]

Cultură

Articol principal: Cultura Mongoliei

Patrimoniu

Între 2003-2011, pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective culturale sau naturale din Mongolia.

Vezi și

Note

1 2 Central Intelligence Agency; National Foreign Assessment Center (27 februarie 2023). „Mongolia” (în engleză). Washington, D.C.: Central Intelligence Agency. ISSN 0277-1527. LCCN 81641760. OCLC 7390695. Wikidata Q11191. Accesat în 4 martie 2023.
1 2 https://www.vanguardngr.com/2024/12/10-countries-with-largest-shared-borders/. Accesat în 17 iunie 2025. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ „Parliamentary Address by Prime Minister of Mongolia Nyam-Osoryn Uchral” (în engleză). 2 aprilie 2026. Accesat în 3 aprilie 2026.
↑ . Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Accesat în 26 august 2023. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ Hannah Ritchie (Our World in Data). „Mongolia - Population and Demography Country Profile”.
↑ Biroul național al statisticilor Mongol. „Mongolian statistical yearbook - 2020” (în mongolă). Arhivat din original la 22 mai 2024. Accesat în 16 aprilie 2026.
↑ United States Department of State. „Mongolia”.
1 2 3 United Nations (2001). United Nations Framework Convention on Climate Change. Initial National Communication: Mongolia. https://unfccc.int/documents/125493
1 2 3 4 Taylor, W. et al. (2019). Investigating reindeer pastoralism and exploitation of high mountain zones in northern Mongolia through ice patch archaeology. PloS one, 14(11). https://doi.org/10.1371/journal.pone.0224741

Legături externe

800 de ani de la crearea Statului unitar mongol Arhivat în 10 octombrie 2006, la Wayback Machine., bcub.ro
Mongolia desertul tatarilor, 21 mai 2007, Marius Constantinescu, Descoperă

	Mongolia --- Mongoli --- Limba mongolă v • d • m
Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie Economie • Educație • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Orașe • Politică Sănătate • Sport • Steag • Stemă • Subdiviziuni • Turism • • Cioturi • • Formate • • Imagini • • Portal

[wdref-4242fc3abc1ea0f279461325b2131371-1] 1 2 Central Intelligence Agency; National Foreign Assessment Center (27 februarie 2023). „Mongolia” (în engleză). Washington, D.C.: Central Intelligence Agency. ISSN 0277-1527. LCCN 81641760. OCLC 7390695. Wikidata Q11191. Accesat în 4 martie 2023.

[wdref-ea92a612b26db1079eaf2f5d677cb340-2] 1 2 https://www.vanguardngr.com/2024/12/10-countries-with-largest-shared-borders/. Accesat în 17 iunie 2025. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-56ef2baf5b6c9a12dbe205d143865ca4-3] „Parliamentary Address by Prime Minister of Mongolia Nyam-Osoryn Uchral” (în engleză). 2 aprilie 2026. Accesat în 3 aprilie 2026.

[wdref-d78a08e65eb548f50036fd1fe832ef18-4] . Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD. Accesat în 26 august 2023. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[5] Hannah Ritchie (Our World in Data). „Mongolia - Population and Demography Country Profile”.

[6] Biroul național al statisticilor Mongol. „Mongolian statistical yearbook - 2020” (în mongolă). Arhivat din original la 22 mai 2024. Accesat în 16 aprilie 2026.

[7] United States Department of State. „Mongolia”.

[un125493-8] 1 2 3 United Nations (2001). United Nations Framework Convention on Climate Change. Initial National Communication: Mongolia. https://unfccc.int/documents/125493

[taylor2019-9] 1 2 3 4 Taylor, W. et al. (2019). Investigating reindeer pastoralism and exploitation of high mountain zones in northern Mongolia through ice patch archaeology. PloS one, 14(11). https://doi.org/10.1371/journal.pone.0224741

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]