Sari la conținut

Gottlob Frege

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Friedrich Ludwig Gottlob Frege
Date personale
Nume la naștereFriedrich Ludwig Gottlob Frege Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Wismar, Mecklenburg-Schwerin[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Bad Kleinen, Republica Democrată Germană[6] Modificați la Wikidata
PărințiKarl Alexander Frege[*][7]
Auguste Bialloblotzky[*][7] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMargarete Katharina Sophia Anna Lieseberg[*][7] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațielogician[*][[logician (person specializing in formal logic)|]]
filosof analitic[*]
filosof al limbajului[*]
profesor universitar[*]
matematician
filosof Modificați la Wikidata
Limbi vorbitegermană[1][8] Modificați la Wikidata
Filozofi occidentali
Filozofia secolului XIX
Filozofia secolului XX
Școală/tradițieFilozofie analitică
Interese principale
Filosofia limbajului, Filosofia matematicii, Matematica logicii
Idei importante
Principiul compoziționalității, Teoria cuantificării, Logicism
InfluențeA influențat
Adolf Trendelenburg, Hermann Lotze[9]Giuseppe Peano, Bertrand Russell, Rudolf Carnap, Ludwig Wittgenstein, Michael Dummett, Edmund Husserl, Gershom Scholem, Ian Rumfitt

Friedrich Ludwig Gottlob Frege (8 noiembrie 1848, Wismar, Mecklenburg-Schwerin26 iulie 1925, Bad Kleinen, Mecklenburg-Schwerin) a fost un matematician, filosof și logician german.

Este unul dintre fondatorii logicii moderne, pe care a aplicat-o la fundamentarea matematicii. Sistemul logic pe care l-a creat, împreună cu Bertrand Russell, stă la baza filosofiei analitice, cu componenta sa principală, filosofia limbajului.

În general ignorate de comunitatea intelectuală la momentul publicării lor, Giuseppe Peano (18581932) și mai apoi Bertrand Russell (18721970) au readus lucrările în atenția noilor generații de logicieni și filosofi.

Între 1869 și 1871 studiază matematica, fizica și filosofia (cu neokantianul Kuno Fischer) la Universitatea din Jena.[10] În perioada 1871 - 1873 studiază matematica, fizica, chimia și filozofia (cu neokantianul Rudolf Hermann Lotze) la Göttingen.

În 1873 devine absolvent al facultății din Göttingen ca doctor în filosofie cu o dizertație pe tema Despre reprezentarea geometrică a lucrurilor imaginare în câmp, ca anul următor să dea examenul de docență în matematică la Jena cu lucrarea Rechnungsmethoden, die sich auf eine Erweiterung des Größenbegriffs gründen ("Metode de calcul bazate pe extinderea noțiunii de mărime").

Devine conferențiar universitar (fără a fi angajat) la Universitatea din Jena, iar în perioada 1879 - 1896 a fost profesor agregat în cadrul prestigioasei universități; după încă un an devine profesor onorar iar apoi s-a retras din activitate din motive de sănătate.

Activitate științifică

[modificare | modificare sursă]

Condus de concepția logistică, a analizat conceptele logice și a transcris proprietățile aritmetice, bazat pe o logică a conceptelor. A definit conceptul de număr prin mijloace logice, o realizare care până atunci era considerată imposibilă. Are meritul de a fi înțeles complet și corect proprietățile esențiale ale ale conceptului de număr întreg.

Analizând conceptele logice, a introdus, pe lângă variabilele clasice, variabilele proporționale, și a încercat să transcrie mulțimea proprietăților aritmetice cu ajutorul scrierii conceptuale (Begriffschrift) pe care a inventat-o.

Influența descoperirilor sale s-a exercitat în secolul al XX-lea prin lucrările lui Bertrand Russel și ale lui Alfred North Whitehead. Frege a încercat să dea noțiunii de număr o semnificație mai precisă decât cea acordată de Georg Cantor.

  • 1879: Begriffschrift (Halle);
  • 1884: Die Grundlagen der Arithmetik. Eine logisch mathematische Untersuchung über den Begriff der Zahl ("Bazele aritmeticii. O cercetare logico-matematică asupra noțiunii de număr");
  • 1893: Grundgesetze der Arithmetik ("Legile fudamentale ale aritmeticii").
  1. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Gottlob Frege” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. 1 2 „Gottlob Frege”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
  3. 1 2 Andrew Bell. „Gottlob Frege” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  4. 1 2 „Gottlob Frege” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  5. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. 1 2 „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
  7. 1 2 3 „Gottlob Frege”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
  8. „Gottlob Frege”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  9. "Frege's Technical Concepts" in Frege Synthesized: Essays on the Philosophical and Foundational Work of G. Frege, L. Haaparanta and J. Hintikka, Synthese Library, D. Reidel 1986 pp. 253-295 ()
  10. Blackburn, Simon (). Dicționar de filosofie. București: Univers Enciclopedic. p. 160.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Gottlob Frege
Morty Proxy This is a proxified and sanitized view of the page, visit original site.