Vai al contenuto

Tamerlan

De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Tamerlan


Ritrat d'epoca europeane di Tamerlan

Nazionalitât Turc-mongule
Date di nassite 9 di Avrîl 1336
Lûc di nassite Kesh (vuê Shahrisabz, Uzbekistan)
Date di muart 19 di Fevrâr 1405
Lûc di muart Otrar, Kazakhstan
Ativitât Cjâf militâr, concuistadôr, fondadôr dal Imperi Timurid


Oparis principâls Fondazion de dinastie timuride, ricostruzion di Samarcande
Un dai plui grandis e spietâts concuistadôrs de storie, al à unificât l'Asie centrâl e creant un imperi vastissim.
Ricostruzion forense de muse di Tamerlan

Tamerlan (de forme persiane Tīmūr-i Lang, "Taimur il Çuet"; Kesh, 9 di Avrîl 1336 – Otrar, 19 di Fevrâr 1405) al è stât un cjâf militâr e concuistadôr turc-mongul.

Fondadôr dal Imperi Timurid in te Asie centrâl e te Persie, al è considerât un dai plui grancj e spietâts strategjics militârs de storie. A traviers une schirie di campagnis devastantis tal Medi Orient fintremai le Indie e le Russie, Tamerlan al à ricreât par une bande il vast imperi di Genghis Khan, fondint la culture turco-mongule cu la tradizion islamiche e persiane.

Origjin e rivade al podê (1336–1370)

[cambie | modifiche il codiç]

Nassût tal clan Barlas, une tribu mongole turchizade te region de Transoxiane (vuê tal Uzbekistan), Taimur al jere fî di un piçul cjàf tribâl. Tal moment di une scunfite te sô zoventût, al è stât ferît a le gjambe diestre e al braç destri, un fât che al à lassât çuet par dute la vite (di ca il sopranom persian Tīmūr-i Lang, voltât in Europe come Tamerlan).

A travers un intricât zûc di aleancîs militaris e politichis, al è rivât a unificâ lis tribûs nomadis de region e, in tal 1370, al si è proclamât emîr a Samarcanda, fassint di cheste citât le capitâl splendent dal sô imperi. Cundut che al governave "de facto" come un sovran assolût, no jessint un disendent dirèt di Genghis Khan, no al à mai cjapât il titul di Khan, par sielzi chel di chel di Emîr (Prinçip) o Guregen.

Lis grandis campagnis militaris (1370–1402)

[cambie | modifiche il codiç]

Tamerlan al à passât plui di trente agns in vuere continue, fasint campagnis di une ferocitât jentrade te liende ma di une precision strategjiche straordenarie:

  • Concuiste de Persie e dal Medi Orient: Intai agns '80 e '90 dal Trecent, Tamerlan al à sdrumât i reams persians, devastant citâts come Isfahan e Baghdad. In tal 1387, daspo' de ribelion di Isfahan, al à ordenât il massalizi di decinis di miliars di citadins, fasint fâ dai siei soldâts struturis piramidâls di cjafs tajâs.
  • Le campagne cuintri le Orde d'Aûr (1391–1395): Al à scunfît il so ex-aleât Tokhtamysh, khan de Orde d'Aûr, sachegiant lis citâts ribelis dal Volga e sdrumant par simpri la potence mongole te Russie meridionâl.
  • Il sac di Delhi (1398): Invadint il Sultanat di Delhi in Indie tal dicembar dal 1398 cul pretest che i sovrans musulmans jerin masse tolerants cul hinduism, Tamerlan al à sdrumât le capitâl e fat plui di 100.000 presonis.Tamerlan ordene le esecuzion di chests presonîrs in une dî. Chei che si refudavin di copâ i sclâfs ribei , sarressin stâts copâts ancje lôr.
  • La Bataie di Ankara (1402): Te sô opare mestre militâr, Tamerlan al à invadût l'Anatolie e al à scunfît l'Imperi Otoman te bataie di Ankara, cjapant presonîr il sultan Bayezid I. Chest fât al à ritardât le colade di Costantinopoli par plui di un mieç secul.

La ultime campagne e le muart (1404–1405)

[cambie | modifiche il codiç]

Daspo di vê pacificât il sô vast imperi, tal 1404 Tamerlan al à organizât la sô plui grande e ambiziose spedizion: la concuiste de Cine de dinastie Ming. Cundut di chest, tal timp de marce viers est tal frêt invier de Asie Centrâl, al si è malât e al è muart ad Otrar (in dî di vuê Kazakhstan) ai 19 di Fevrâr dal 1405.

Il sô cuarp al è stât puartât a Samarcanda e sepelît tal suntuôs mausoleu di Gur-e-Amir.

Culture e ereditât

[cambie | modifiche il codiç]

Tai paîs concuistâts Tamerlan al è ricuardât come une figure tragjiche par vie des devastazions e dai massalizis massîfs, a Samarcanda e in te Transoxiane al è stât un mecenât straordenari:

  • Al à puartât i plui brâfs artigjans, architets, poetis e sienziâts di dut l'imperi par trasformâ Samarcanda e Shahrisabztes citâts plui bielis de Asie.
  • Al à inaugurât il periodi dal Rinassiment Timuride, che e à vût il sô pont plui alt cun so nevôt Ulugh Beg (astronomo e re) e che e à influençât la nassite dal Imperi Mughal in Indie par mieç dal sô dissendent Babur.

In Uzbekistan vuê Tamerlan al è considerât il pari de patrie e un eroe nazionâl.

Vôs coreladis

[cambie | modifiche il codiç]

Bibliografie

[cambie | modifiche il codiç]
  • Beatrice Forbes Manz, The Rise and Rule of Tamerlane, Cambridge University Press, 1989, ISBN 978-0521633840.
  • Justin Marozzi, Tamerlane: Sword of Islam, Conqueror of the World, HarperPerennial, Londra, 2005, ISBN 978-0007116645.
  • Jean-Paul Roux, Tamerlano, Garzanti, Milano, 1992.

Leams esternis

[cambie | modifiche il codiç]
Tamerlan
Morty Proxy This is a proxified and sanitized view of the page, visit original site.